← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Analiza andaturii portabile folosind învățarea automată pentru diferențierea paralizei supranucleare progresive de boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv a evaluat dacă datele din senzori inerțiali purtabili în timpul analizei mersului pot distinge paralizia supranucleară progresivă (PSP) de boala Parkinson utilizând algoritmi de învățare automată. Opt clasificatori au fost antrenați pe caracteristici ale mersului din 34 participanți cu PSP și 410 cu boala Parkinson, rezultatele fiind evaluate folosind metode de interpretabilitate pentru a identifica biomarkeri clini relevanți.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Tremor agravat de Levodopa în Boala Parkinson: Frecvență și Caracteristici Clinice

Acest studiu de cohortă pe 274 de pacienți cu boala Parkinson a identificat agravarea tremorului indus de levodopa în 1,46% din cazuri, caracterizată prin exacerbarea tremorului de repaus în decurs de 20 de minute după administrarea dozei scăzute de levodopa. Pacienții afectați au prezentat un răspuns inconsecvent la medicamentele adjuvante și au fost reticenți să mărească dozele, limitând potențial beneficiile tratamentului pentru alte simptome parkinsoniene.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă30.08.2026

Verticala Posturală Subiectivă și Postura în Flexie Anterioară la Boala Parkinson: Un Studiu Longitudinal

Acest studiu prospectiv longitudinal a examinat dacă schimbările în verticalul postural subiectiv (VPS) — unghiul pe care pacienții îl percep ca fiind vertical — sunt legate de dezvoltarea flexiei trunchiului înainte în boala Parkinson. Rezultatele au arătat că deteriorarea VPS a precedat și a prezis înrăutățirea flexiei înainte pe parcursul unui an, sugerând că percepția vestibulară sau proprioceptivă alterată contribuie la deformitatea posturală în boala Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă30.08.2026

Impactul sănătății co-reşedintului şi al trăitului singur asupra riscului de internare în spital în boala Parkinson

Acest studiu a examinat 3.254 de persoane cu boala Parkinson pentru a evalua modul în care aranjamentele locuirii și sănătatea îngrijitorului afectează ratele de spitalizare. Rezultatele au arătat că persoanele cu boala Parkinson care locuiesc singure au avut rate mai mici de internări planificate, dar rate mai mari de internări de urgență, în timp ce sănătatea mai proastă a îngrijitorului a fost asociată cu creșterea internărilor de urgență în analiza neajustată, deși acest efect a diminuat atunci când s-au controlat factorii de confuzie.

PresăParkinsonÎncredere bună28.08.2026

Boala Parkinson: O Călătorie Neașteptată și Imprevizibilă pentru Popoarele Pacificului

Un studiu al Universității din Otago explorează cum popoarele din Pacific experimentează diagnosticul bolii Parkinson și viața cu această afecțiune. Cercetarea folosește metafora navigării pe valuri oceanice impredictibile pentru a caracteriza natura provocatoare și incertă a acestei boli neurologice în această populație.

PresăParkinsonÎncredere înaltă28.08.2026

Boala Parkinson impune o povară economică în creștere în Europa

Un studiu publicat în Movement Disorders a constatat că boala Parkinson costă societatea europeană 22,8 miliarde de euro anual (28,8 miliarde de euro în valorile din 2025). Pe măsură ce prevalența crește, cercetătorii avertizează că sistemele de asistență medicală și socială se confruntă cu presiuni financiare și de resurse din ce în ce mai mari.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă28.08.2026

Miros redus și Parkinsonism: O Comoară Ascunsă în Literatura Neurologică

Disfuncția olfactivă este acum recunoscută ca o caracteristică timpurie caracteristică a bolii Parkinson, susținută de decenii de observații clinice și cercetări neuropatologice care arată implicarea corpurilor Lewy în bulbul olfactiv. Descoperirea a evoluat din rapoarte de cazuri internaționale din anii 1970 prin cercetări formale și studii patologice ulterioare care au demonstrat baza neurobiologică a acestui simptom.

PresăParkinsonÎncredere bună27.08.2026

Dieta bogată în flavonoizi asociată cu risc mai scăzut de boală Parkinson într-un studiu de cohortă din Regatul Unit

Un studiu prospectiv pe peste 123.000 de adulți din Marea Britanie a constatat că o ingestie dietetică mai mare de alimente bogate în flavonoizi (ceai, fructe de pădure, ciocolată neagră) a fost modest asociată cu o incidență redusă a bolii Parkinson. Analizele exploratorii au sugerat posibile căi neuroim­une, dar nu au stabilit cauzalitatea sau mecanismele definitive.

PresăParkinsonÎncredere bună27.08.2026

Celulele stem arată perspective promițătoare pentru tratamentele viitoare ale bolii Parkinson și ale bolilor de inimă

Cercetătorii de la Universitatea din Oslo dezvoltă celule stem pluripotente induse (celule iPS) din probe de piele care pot fi reprogramate în tipuri de celule specializate. Aceste celule reprezintă o direcție de cercetare legitimă pentru potențiale tratamente viitoare ale afecțiunilor neurodegenerative și cardiace, deși aplicațiile clinice rămân în dezvoltare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă25.08.2026

Scor de Tăiere MoCA pentru Detecția Deficitului Cognitiv la Pacienți Mexicani cu Boala Parkinson: Un Studiu Cuprinzător de Evaluare

Acest studiu a evaluat scorul optim de limită al Evaluării Cognitive Montreal (MoCA) pentru detectarea deteriorării cognitive la mexicanii cu boala Parkinson, utilizând teste neuropsihologice cuprinzătoare în cinci domenii cognitive. Un scor de limită ≤24 de puncte a demonstrat o acuratețe diagnostică moderată (67%) cu specificitate ridicată (76,1%), dar sensibilitate mai scăzută (41,7%), informând screeningul cognitive specific cultural la populațiile cu MP.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă25.08.2026

Tulburări de Mișcare Asociate cu Microdeleția 22q11.2: O Revizuire Scop

Această revizuire de scop examinează sistematic spectrul, diagnosticul și fiziopatologia tulburărilor de mișcare la pacienții cu microdeleție 22q11.2, o condiție genetică care afectează aproximativ 1 din 2000 nașteri. Constatările cheie evidențiază parkinsonismul ca o manifestare proeminentă alături de alte fenotipuri motorii, cu dovezi emergente care susțin biomarkerii fluizi și modalitățile avansate de neuroimagistică în diagnostic, identificând în același timp lacune semnificative în cercetare în înțelegerea etiologiei complexe dincolo de efectele medicamentelor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă22.08.2026

Particule mici, potențial mare: Nanoparticule polimerice pentru livrarea medicamentelor în boala Parkinson

Această recenzie examinează nanoparticulele polimerice construite din polimeri biodegradabili ca sisteme inovatoare de livrare a medicamentelor și genelor pentru boala Parkinson, abordând limitările tratamentelor actuale, cum ar fi biodoponibilitatea slabă la nivelul creierului și efectele secundare. Articolul discută proprietățile tehnice, mecanismele de eliberare a medicamentelor și strategii pentru a depăși bariera hemato-encefalică, identificând în același timp provocările în traducerea clinică și direcțiile viitoare de cercetare.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.08.2026

Răspunsul simpatetic al pielii și perioada tăcută cutanată ca biomarkeri diagnostici pentru a diferenția atrofia sistemică multiplă în stadiu incipient de boala Parkinson

Acest studiu clinic a evaluat parametrii răspunsului simpatetic tegumentar (SSR) și perioada tăcerii cutanate (CSP) la 22 de pacienți cu atrofie multiplă a sistemului nervos de tip parkinonian în stadiu incipient (MSA-P), 29 cu boală Parkinson în stadiu incipient (PD) și 28 de martori sănătoși pentru a identifica biomarkeri electrofiziologici obiectivi pentru diagnosticul diferențial. Rezultatele au arătat că amplitudinea SSR la nivelul piciorului, latența CSP și durata au diferențiat eficient MSA-P de PD (AUC 0,770-0,806), parametrii combinați atingând AUC 0,829, sugerând că aceste măsuri ar putea îmbunătăți acuratețea diagnosticului precoce între aceste forme clinice similare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.08.2026

Ultrasonul Focalizat de Înaltă Intensitate (HIFU) pentru Tratamentul Simptomelor în Boala Parkinson și Tremorul Esențial: Rezultate Clinice și Profil de Siguranță

Această revizuire narativă sintetizează rezultatele clinice ale ultrasunetelor focalizate de înaltă intensitate ca tratament ablativ fără incizie pentru boala Parkinson și tremorul esențial, comparând eficacitatea în diferite ținte cerebrale (VIM, nucleul subthalamic, pallidum). Procedurile ghidate de HIFU demonstrează o reducere a tremorului de 56-81% în tremorul esențial și îmbunătățiri motorii mai largi de 53-57,8% în boala Parkinson, cu efecte adverse incluzând dezechilibrul în mers, tulburări senzoriale și dislalie care variază în funcție de ținta chirurgicală.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.08.2026

Semnăturile metabolomice pentru stratificarea clinică a bolii Parkinson și parkinsonismului atipic

Acest studiu analizează profilurile metabolomice serice de la 134 de pacienți cu parkinsonism (PD, PSP, MSA) și 132 de controale folosind machine learning pentru a identifica semnăturile biologice care disting boala Parkinson de sindroamele parkinsoniene atipice. Rezultatele demonstrează că profilarea metabolică combinată cu modele de clasificare în ansamblu poate discrimina eficient între aceste condiții suprapuse, îmbunătățind potențial acuratețea diagnostică dincolo de evaluarea clinică singură.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.08.2026

Rolul Scintigrafiei Cardiace cu [123I]I-mIBG în Diagnosticul Diferențial al Bolii Parkinson

Acest studiu a evaluat scintigrafia cardiacă mIBG ca biomarker de imagistică pentru a diferenția boala Parkinson idiopatică (IPD) de sindroamele parkinsoniene atipice (PSP, MSA, CBD) în 103 pacienți. Raportul cardiac inimă-mediastin târziu a arătat o acuratețe diagnostică puternică (AUC 0,842) cu 84,6% sensibilitate și 78,4% specificitate pentru identificarea IPD.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă16.08.2026

Ultrasunet Focalizat de Înaltă Intensitate pentru Boala Parkinson și Tremor Esențial: Rezultate Clinice și Comparație Procedurală

HIFU este o tehnică ablatoare fără incizie care demonstrează eficacitate în tratarea simptomelor motorii ale bolii Parkinson și tremorul esențial prin leziuni talamice, subtalamica și pallidale direcționate. Eficacitatea variază în funcție de țintă: talamotomia VIM obține o reducere a tremorului de 56-81% în tremorul esențial, în timp ce subtalamatotomia oferă o îmbunătățire motoră mai largă (53-57,8% pe MDS-UPDRS III) în boala Parkinson, deși efectele adverse incluzând perturbări ale mersului, modificări senzoriale și dizartrie variază în funcție de locația leziunii.

StudiuParkinsonÎncredere bună16.08.2026

Serumul miR-423-5p ca biomarker diagnostic și prognostic pentru boala Parkinson și disfuncția cognitivă

Acest studiu a identificat serumul miR-423-5p ca potențial biomarker care discriminează eficient pacienții cu boala Parkinson de controalele sănătoase cu o sensibilitate de 84% și o specificitate de 77%. Nivelurile mai scăzute de miR-423-5p au fost asociate cu o severitate mai mare a bolii și cu un risc crescut de disfuncție cognitivă la pacienții cu BP.