Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă18.10.2026

Impactul combinat al simptomelor depresive și al deficitului cognitiv ușor asupra progresiei bolii Parkinson

Acest studiu longitudinal de 487 de pacienți cu boala Parkinson fără demență a examinat modul în care depresia și deficiența cognitivă ușoară (DCU) împreună afectează progresiunea bolii pe parcursul a ~2,4 ani. Pacienții cu atât depresie cât și DCU au prezentat o declin accelerat în cognițiunea globală, limbaj și abilități visuospațiale, precum și o deteriorare mai rapidă a calității vieții în comparație cu pacienții fără aceste comorbiditați.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă18.10.2026

Asociația dintre determinanții sociali ai sănătății și prevalența bolii Parkinson la adulții din SUA

Această analiză transversală a peste 24.000 de adulți din SUA a constatat că factorii sociali adversi cumulativi ai determinanților sănătății (șomaj, insecuritate alimentară, lipsă de asigurare, instabilitate locuitivă, status nemaritat) au fost semnificativ asociați cu o prevalență mai mare a bolii Parkinson. Fiecare factor social adversarial suplimentar a crescut șansele de boală Parkinson cu 21%, iar cei care au experimentat 4-8 adversități au arătat șanse de 2,59 ori mai mari comparativ cu cei fără adversități.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă18.10.2026

Parkinsonismul și Mioclonusul Cortical Datorat Encefalitei Criptococice

Acest raport de caz documentează un pacient prezentând parkinsonism și mioclonie corticală secundare la encefalită criptococică, o infecție fungică a sistemului nervos central. Prezentarea demonstrează că cauzele infecțioase trebuie luate în considerare în diagnosticul diferențial al tulburărilor de mișcare, în special la pacienții imunocompromiși.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă18.10.2026

Agoniștii receptorului GLP-1 și absorbția levodopei în boala Parkinson: Un model cu două lovituri ale disfuncției gastrice

Agoniștii receptorilor GLP-1, din ce în ce mai utilizați pentru tulburări metabolice și pierderea în greutate, pot agrava disfuncția gastrică asociată bolii Parkinson prin încetinirea și mai mult a golisirii gastrice, reducând potențial biodisponibilitatea și eficacitatea levodopei. Analiza propune un model mecanistic „dublu impact" care evidențiază un compromis clinic critic între potențialele beneficii neuroprotectoare ale agoniștilor GLP-1 și impactul lor negativ imediat asupra absorbției medicației dopaminergice.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă18.10.2026

Utilizarea antidepresivelor și riscul bolii Parkinson: Efect protector general cu variație specifică a medicamentelor

Acest studiu epidemiologic investigează relația dintre utilizarea medicamentelor antidepresive și riscul de dezvoltare a bolii Parkinson, identificând o asociere protectoare generală. Analiza evidențiază variații în risc în funcție de clasele specifice de antidepresive, sugerând efecte diferențiate de neuroprotecție sau modificare a riscului.

PresăParkinsonÎncredere înaltă13.10.2026

Încercare pe durata unui an descoperă că suplimentul care stimulează NAD nu îmbunătățește simptomele timpurii ale Parkinsonului

Un studiu clinic randomizat de fază 3 la 410 persoane cu boală Parkinson timpurie a constatat că suplimentarea cu ribozid de nicotinamidă timp de 52 de săptămâni a crescut nivelurile de NAD în sânge, dar nu a îmbunătățit rezultatele clinice comparativ cu placebo. Participanții care au primit suplimentul au prezentat scoruri de boală ușor mai rele în general, deși diferența nu a fost considerată clinic semnificativă.

PresăParkinsonÎncredere bună13.10.2026

Combinația de medicamente care reduc oxidul de azot arată promisiuni în modelul cu șoareci de boală Parkinson

Cercetătorii de la Institutul Broad au identificat faptul că oxigenul cerebral în exces contribuie la neurodegenerare în boala Parkinson și au demonstrat că medicamentele cu molecule mici care reduc furnizarea de oxigen la celule au îmbunătățit simptomele neurologice la șoareci. Acest studiu preclinic se bazează pe descoperirile anterioare conform cărora condițiile hipoxice pot inversa procesele patologice în modelele bolii Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă12.10.2026

Managementul Simptomelor Non-Motor: Conformitatea la Ghidurile de Tratament la Pacienții cu Boala Parkinson

Acest studiu a examinat respectarea ghidurilor de tratament stabilite pentru simptomele non-motorii (SNM) la 165 de pacienți cu boala Parkinson, constatând că doar 32% din SNM au fost tratate conform ghidurilor în medie. Depresia și constipația au prezentat cele mai mari rate de aderență (79% și 77%), în timp ce disfagia și somnolența excesivă diurnă au fost rar tratate conform ghidurilor (0% și 4%).

PresăParkinsonÎncredere înaltă09.10.2026

Tratamentul de stimulare a NAD nu prezintă beneficii în Parkinson într-un studiu de un an

Un mare trial clinic randomizat pe 410 de persoane cu boala Parkinson timpurie a constatat că nicotinamida ribozida (NR), un compus care crește nivelurile de NAD, nu a oferit niciun beneficiu clinic peste un an. Rezultatele au fost publicate în JAMA, indicând că această terapie potențială nu încetinește progresiunea bolii și nu îmbunătățește simptomele.

PresăParkinsonÎncredere bună08.10.2026

Studiu dezvăluie un rol protector al microglie în boala Parkinson

Cercetătorii de la Universitatea Oxford au identificat o funcție protectoare anterior necunoscută a microgliei, celulele imune rezidente ale creierului, în patologia bolii Parkinson. Această descoperire poate avea implicații pentru înțelegerea mecanismelor neuroinflamației în tulburări neurodegenerative.

PresăParkinsonÎncredere înaltă08.10.2026

Microglia elimină selectiv alfa-sinucleina toxică din neuronii dopaminergici în boala Parkinson

Cercetătorii au descoperit că microglia umană poate elimina cu precizie agregatele toxice de alfa-sinucleină din neuronii dopaminergici printr-un mecanism numit trogocitoză, reglat de căi de semnalizare specifice (GPNMB, P2RY12, CD22) și un frân IL-10. Această tăiere celulară apare fără a deteriora neuronii gazdă, sugerând o țintă terapeutică potențială pentru boala Parkinson.

PresăParkinsonÎncredere bună08.10.2026

Activitate fizică mai mare asociată cu progresie mai lentă a bolii Parkinson

Un studiu publicat în Neurology a constatat că persoanele cu boala Parkinson care se angajează în niveluri mai ridicate de activitate fizică prezintă declin mai lent al funcțiilor cognitive și al simptomelor motorii. Cercetarea stabilește o asociație mai degrabă decât nu demonstrează o cauzalitate între nivelurile de activitate și rata progresiei bolii.

PresăParkinsonÎncredere înaltă08.10.2026

Prima analiză a ADN-ului la nivel de celulă unică relevă daune mitocondriale în neuronii vulnerabili ai trunchiului cerebral în Parkinson

Cercetătorii au efectuat prima analiză la nivel de celulă individuală a ADN-ului mitocondrial în neuronii din trunchiul cerebral care sunt deosebit de susceptibili la degenerare în boala Parkinson. Studiul urmărește să înțeleagă disfuncția mitocondrială ca un potențial mecanism care stă la baza vulnerabilității neuronale selective în această boală.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.10.2026

Tremor Relapsant al Limbii și Maxilarului în Boala Parkinson: O Serie de Cazuri și Revizuire a Literaturii

Această serie de cazuri documentează doi pacienți cu boala Parkinson care au dezvoltat tremori de reapariție afectând limba și mandibula, caracterizate printr-o latență de aproximativ 3 secunde după inițierea mișcării. O revizuire a literaturii a identificat cazuri similare și sugerează că tremorii faciali de reapariție împărtășesc aceleași mecanisme subiacente ca și tremorii membrelor superioare în boala Parkinson, susținând necesitatea unor protocoale mai cuprinzătoare de evaluare neurologică.

PresăParkinsonÎncredere înaltă06.10.2026

Răspunsurile creierului la bătăi ale inimii sunt alterate la pacienții cu tulburare comportamentală în faza REM izolată

Tulburarea comportamentului REM izolată (iRBD), marcată de mișcări fizice viguroase în timpul viselor vivide, reprezintă un semn prodromal precoce al bolii Parkinson sau al demenței cu corpuri Lewy, putând preceda simptomele motorii cu ani. Cercetările indică alterări în procesarea interoceptivă a creierului (răspunsuri la bătăile inimii) la pacienții cu iRBD, sugerând schimbări neurobiologice legate de neurodegenerarea subiacentă.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.10.2026

Boala cu corpuri Lewy în îmbătrânire: Corelații clinice și neuropatologice într-o bancă de creiere din populație

Acest studiu de autopsie bazat pe populație din 2.480 de participanți a examinat cum boala Lewy cu stadiere Braak (caracterizată prin patologie α-sinucleină) se corelează cu vârsta, neuropatologia mixtă și simptomele clinice, inclusiv declinul cognitiv și caracteristicile parkinsoniene. Stadierea avansată Braak-PD a fost asociată cu patologie crescută a bolii Alzheimer, patologie TDP-43 și angiopatie amiloidă cerebrală, cu prevalență crescând de la 0,7% la cei sub 50 de ani la 20% la cei cu vârsta 90+.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.10.2026

Semnul Cozii de Rândunică: Mecanisme, Progrese în Neuroima­gistică și Perspective Viitoare în Diagnosticul Bolii Parkinson

Această recenzie examinează semnul "cozii de rândunică" (STS), un biomarker bazat pe RMN care arată hiperintensitate în substantia neagră și ajută la diferențierea bolii Parkinson de alte sindroame parkinsoniene, oferind o alternativă mai sigură și mai accesibilă la imagistica PET. Articolul discută baza anatomică a STS, mecanismele patologice care stau la baza dispariției sale în boala Parkinson și aplicațiile sale în diverse tehnici de RMN, cu potențial de utilizare îmbunătățită prin RMN de câmp ultra-înalt și integrarea inteligenței artificiale.