Parkinson

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Rigiditate în roată dințată în boala Parkinson: caracteristici clinice, biomechanice și neurofiofiziologice

Acest studiu a examinat rigiditatea de tip roată dințată în boala Parkinson folosind mișcări de încheietură asistată de robot combinate cu măsurători biomecapnice și neurofioliogice în 18 pacienți, comparând acei cu și fără acest simptom. Rezultatele arată că pacienții cu rigiditate de tip roată dințată au avut durată mai lungă a bolii, severitate motorie mai mare și deficiență mai pronunțată în măsurile biomecapnice și neurofioliogice, deși L-DOPA a îmbunătățit rigiditatea în mod similar în ambele grupuri.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Strategii eficiente de recrutare a pacienților de culoare în cercetarea privind boala Parkinson: un studiu multicentric

Acest studiu finanțat de NIH analizează strategiile de recrutare menite să îmbunătățească diversitatea rasială în cercetarea privind boala Parkinson, comparând fenotipul, managementul și genotipul între pacienții de rasă neagră și cei de rasă albă, în șapte centre de cercetare. Principalele concluzii arată că monitorizarea programărilor pacienților, trimiterile clinice și abordările clinice față în față sunt cele mai eficiente, iar constrângerile financiare și de timp au fost identificate ca fiind principalele bariere în calea recrutării.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Ghiduri bazate pe consens necesare pentru evaluarea lateralității bolii Parkinson

Acest studiu a examinat cât de bine scara Hoehn și Yahr se aliniază cu scorurile parkinsonismului appendicular din MDS-UPDRS Partea III la pacienții cu boala Parkinson. Rata de discordanță de 10,4% găsită între aceste măsuri sugerează că staging-ul clinic implică factori care depășesc simptomele brațelor/picioarelor, indicând necesitatea unor linii directoare standardizate de evaluare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Teamă ridicată de cădere în boala Parkinson: Fenotipuri clinice distincte cu dominanță motorie și non-motorie

Acest studiu transversal realizat pe 460 de pacienți cu boala Parkinson a identificat trei fenotipuri distincte la baza fricii intense de cădere: subgrupuri determinate de dizabilitate motorie, anxietate și deficite de mers. Dizabilitatea motorie, anxietatea, severitatea înghețului motor și deficitele de mers în stare OFF au apărut ca corelați independenți, cu implicații pentru intervenții personalizate care să adreseze factorii clinici specifici în diferite populații de pacienți.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Stimularea Profundă a Creierului și Ultrasunetele Focalizate Ghidate prin IRM în Boala Parkinson și Tulburări de Mișcare Asociate: Dovezi Actuale și Direcții Viitoare

Această recenzie evaluează două abordări de neuromodulaţie pentru boala Parkinson rezistentă la tratament şi tulburările de mişcare: stimularea cerebrală profundă (DBS) invazivă stabilă şi ultrasonul focalizat ghidat prin rezonanţă magnetică (MRgFUS) non-invaziv emergent. Autorii examinează eficacitatea clinică, rezultatele de securitate, progresele tehnologice inclusiv sistemele DBS adaptive şi aplicaţiile învăţării automate, concluzionând că ambele modalităţi au roluri complementare care necesită o selecţie individualizată a tratamentului şi încercări clinice controlate suplimentare pentru optimizare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Boala Parkinson Patologică și Co-Patologii: Asociații cu Declinul Cognitiv și Progresiunea Parkinsonianului în Cazurile Subclinice

Acest studiu bazat pe autopsie a examinat 1.717 creiere pentru a determina modul în care corpurile Lewy și pierderea neuronală nigrală se corelează cu declinul cognitiv și semnele parkinsoniene la indivizii mai în vârstă fără diagnostic clinic de MP. MP patologic a reprezentat 4,9-9,4% din variația în declinul cognitiv și motor, iar co-patologiile au contribuit cu 19% suplimentar la declinul cognitiv, subliniind bazele neuropatologice complexe ale simptomelor legate de MP.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Protectoare sau patogene? Activitatea kinazei și originile neuroevolutive ale bolii Parkinson asociate cu G2019S LRRK2

Această cercetare examinează mutația G2019S LRRK2, cea mai frecventă cauză genetică a bolii Parkinson, și propune că activitatea kinazei crescută poate reprezenta mecanisme celulare compensatorii mai degrabă decât un câștig toxic de funcție. Studiul sugerează că strategiile terapeutice viitoare ar trebui să se deplaseze de la inhibarea largă a kinazei către modularea țintită a deficiențelor specifice LRRK2 în traficul veziculelor, funcția mitocondrială și neuroinflammație, informate de încercările în curs cu inhibitori de kinază.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Rezultate neuropsihiatrice pe termen scurt în urma stimulării cerebrale profunde în cazul bolii Parkinson

Acest studiu retrospectiv a evaluat modul în care stimularea cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic sau a globus pallidus internus afectează anxietatea, depresia și apatia la 59 de pacienți cu boala Parkinson. DBS la nivelul nucleului subtalamic a demonstrat o reducere statistic și clinic semnificativă a anxietății la 10 luni de la intervenție (52,5% dintre pacienți au înregistrat o îmbunătățire), în timp ce DBS la nivelul globus pallidus a arătat îmbunătățiri modeste; depresia și apatia au rămas stabile în ambele grupuri.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Efectele Dose-Răspuns ale Antrenamentului Structurat al Cuidatorilor asupra Sarcinii în Boala Parkinson Avansată: Un Studiu Longitudinal pe 18 Luni

Acest studiu prospectiv pe 1.757 de cărători familiali ai pacienților cu boala Parkinson avansată a constatat că expunerea mai mare la un curriculum de instruire structurat în șapte module a fost asociată cu reduceri semnificative ale sarcinii caregiver-ului, mai puține vizite la urgență, depresie mai scăzută și o calitate de viață mai bună. Analiza doza-răspuns a identificat intensitatea optimă a antrenamentului la 40-75 de unități de expunere, cu randamente descrescătoare dincolo de 75 de unități.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Respirația dezordonată în timpul somnului în boala Parkinson: Relația cu tulburarea comportamentului în faza REM și povara hipoxică

Acest studiu a examinat respiraţia dezordonată în somn (SDB) la 71 de pacienți cu boala Parkinson și controale sănătoase potrivite pentru vârstă și metricile respiratorii, analizând datele polisomnografiei care includ markeri de desaturare a oxigenului dincolo de indicii standard ai apneei. Pacienții cu Parkinson au arătat eficiență redusă a somnului, durată mai mică a somnului REM și severitate mai mare a desaturării oxigenului; s-au găsit asociații între desaturările de oxigen și simptomele cardiovasculare, și între nivelurile minime de oxigen și halucinații.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Impactul recomandărilor privind cele mai bune practici asupra reducerii medicamentelor contraindicate la pacienții spitalizați cu boala Parkinson

Acest studiu de cohortă retrospectiv a evaluat eficacitatea unui sistem de recomandări privind cele mai bune practici, bazat pe dosarul medical electronic, în reducerea prescrierii de agenți blocanți ai dopaminei contraindicați la pacienții spitalizați cu boala Parkinson. Implementarea sistemului de recomandări a redus semnificativ prescripțiile contraindicate de medicamente pentru psihoză și antiemetice (de la 33,33% la 2,86% și, respectiv, de la 11,11% la 0%), deși nu a modificat durata spitalizării sau rezultatele la externare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Neurofioziologia sindromurilor parkinsoniene atipice: o poziție a grupului de studiu

Această revizuire bazată pe dovezi examinează instrumentele neurofisiologice (EMG, EEG, potențialele evocate, stimularea magnetică transcraniene) utilizate pentru a distinge sindroamele parkinsoniene atipice de boala Parkinson idiopatică. Analiza acoperă mecanismele patofioziologice în paralizia supranucleară progresivă, atrofia sistemică multiplă, sindromul corticobasal, demența cu corpuri Lewy și alte condiții, cu recomandări pentru aplicații atât de cercetare cât și clinice.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

ARN microRNA din plasmă ca biomarkeri predictivi pentru declinul cognitiv în boala Parkinson

Cercetătorii au identificat microARN-uri din plasma dysregulate care se corelează cu declinul cognitiv la pacienții cu boala Parkinson, utilizând matrice TaqMan în coorte transversale și longitudinale. Majoritatea microARN-urilor au arătat o reglare în jos asociată cu deficiența cognitivă, cu excepția miR-192-5p care a fost reglat în sus în plasmă, dar reglat în jos în țesutul cerebral post-mortem, sugerând potențiali biomarkeri distincti de patologia bolii Alzheimer.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Terapia pe bază de incretin și riscul bolii Parkinson în pacienții cu diabet de tip 2: studiu de cohortă și meta-analiză

Un studiu de cohortă retrospectiv pe 86.105 pacienți cu diabet de tip 2 a constatat că terapia pe bază de incretin este asociată cu risc redus de boală Parkinson, deși acest efect s-a diminuat după controlul factorilor confundanți. O metaanaliză a 12 studii cu aproape 1 milion de pacienți a arătat un risc cu 30% mai scăzut de boală Parkinson la pacienții care folosesc incretin, în special la pacienții mai tineri cu durată mai scurtă a diabetului.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Stimuli de excitare auto-administrate pentru a îmbunătăți mobilitatea la persoanele cu parkinsonism: O serie de cazuri

Doi pacienți cu parkinsonism au folosit cu succes strategii de autoinducere a arousalului—unul prin stimulare electrică ușoară cu un dispozitiv modificat, altul prin alarme telefonice—pentru a depăși blocajul mersului și pentru a îmbunătăți mișcarea. Seria de cazuri sugerează că tehnicile de intensificare a arousalului reprezintă o abordare compensatorie insuficient explorată care poate ajuta unii indivizi cu boala Parkinson să îmbunătățească mobilitatea.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Relația dintre căderi și activitatea fizică în viața cotidiană a persoanelor cu boala Parkinson

Un studiu prospectiv pe 1 an la 167 de adulți vârstnici cu boala Parkinson a examinat dacă nivelurile de activitate fizică difereau între cei care au suferit căderi și cei care nu au suferit, folosind date de la ceasuri inteligente și jurnale de căderi. Studiul nu a găsit o relație semnificativă între numărul zilnic de pași și ratele de căderi, în contrast cu ipoteza unei relații invers-U între activitate și căderi.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Diagnostic Work-up for Early-Onset Parkinson's Disease: MDS Study Group Recommendations Evaluarea diagnostică pentru boala Parkinson cu debut timpuriu: Recomandări ale grupului de studiu MDS

Un panou internațional de experți a dezvoltat recomandări bazate pe dovezi pentru diagnosticarea bolii Parkinson cu debut timpuriu (debut simptomelor la vârsta 21-50 de ani), subliniind investigații raționalizate pentru a reduce întârzierile diagnostice. Grupul recomandă limitarea investigațiilor la RMN cerebral și testarea de laborator pentru boala Wilson atunci când BPDT este suspectată din punct de vedere clinic, cu testarea genetică rezervată pentru informații suplimentare mai degrabă decât pentru diagnostic.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Tulburările de control al impulsurilor și agonismul receptorilor de dopamină în boala Parkinson: implicații clinice

Această analiză examinează legătura dintre tulburările de control al impulsurilor (cumpărăturile compulsive, jocul patologic de noroc, hipersexualitatea) și tratamentul cu agoniști ai dopaminei la pacienții cu boala Parkinson. Autorii analizează modul în care selectivitatea subtipului receptorului de dopamină, tipul de formulare (cu eliberare prelungită vs. cu eliberare imediată) și factorii de risc individuali influențează dezvoltarea tulburărilor de control al impulsurilor, sugerând că agoniștii cu profil mai larg și formulările cu eliberare prelungită ar putea reduce riscul apariției acestui efect advers.

Studii și știri