← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Varianta RAB32 p.Ser71Arg în Parkinsonisme: Perspective dintr-o cohortă italian mare

Un studiu de 4.600 de pacienți italieni cu boala Parkinson sau parkinsonism atipic a identificat 20 de noi purtători ai variantei RAB32 p.Ser71Arg, care a fost asociată cu debut mai timpuriu al bolii (media 51 ani) și răspuns bun la terapia dopaminergică. Purtătorii au prezentat istoric familial pozitiv în 55,5% din cazuri, sugerând tipare de moștenire dominantă, cu funcție cognitivă general păstrată și simptome psihiatrice ușoare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Recomandări de practică consensuală pentru managementul disfuncției gastrointestinale în boala Parkinson

Acest document de consens expert oferă orientări clinice bazate pe dovezi privind screeningul, diagnosticul și tratamentul disfuncției gastrointestinale în boala Parkinson, un simptom non-motor frecvent care poate preceda simptomele motorii și poate afecta semnificativ calitatea vieții. Recomandările sunt organizate după segmente anatomice (cavitatea bucală, esofag, stomac, intestin subțire, colon) pe baza unei abordări modificate a panoului Delphi implicând neurologi specialiști în tulburări de mișcare și gastroenterologi.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Consumul de metamfetamină și riscul bolii Parkinson: Recunoașterea clinică la utilizatorii de substanțe

Dovezile epidemiologice și animalele indică faptul că consumul de metamfetamină crește semnificativ riscul de boală Parkinson și parkinsonism, cu potențial debut mai precoce. În ciuda prevalenței ridicate la consumatorii de metamfetamină, diagnosticul este adesea ratat din cauza subdetectării, riscurilor de mortalitate concurente și confundării tiparelor de consum de substanțe; clinicienii ar trebui să mențină vigilență pentru simptomele parkinsoniene în această populație.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Efectul crocină asupra tulburărilor de mişcare şi a daunelor oxidative ale ADN-ului în boala Parkinson: Un studiu controlat randomizat

Acest studiu controlat randomizat a evaluat crocina (30 mg de două ori pe zi timp de 8 săptămâni) la 53 de pacienți cu boala Parkinson folosind scale de evaluare a mișcării și markeri de stres oxidativ. Intervenția a arătat îmbunătățiri statistic semnificative în scorurile de mișcare și activitate zilnică, deși markerele de deteriorare oxidativă a ADN-ului nu s-au modificat în mod semnificativ.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Amantadina cu eliberare prelungită reduce distonia asociată perioadelor OFF în pacienții cu boala Parkinson

O analiză post-hoc a datelor din studiile clinice arată că amantadina cu eliberare prelungită a redus semnificativ distonia asociată OFF în pacienții cu boala Parkinson pe parcursul a 12 săptămâni, cu ameliorări susținute pe durata a 2 ani. Beneficiul a fost independent de reducerea timpului OFF, ceea ce sugerează un efect specific asupra simptomelor de distonie.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Boala Parkinson avansată: Markeri clinici, patologici și de imagistică—O revizuire

Această recenzie abordează lipsa unei definiții consensuale pentru boala Parkinson avansată prin sintetizarea caracteristicilor clinice (fluctuații motrice, căderi, declin cognitiv), markeri ai sarcinii patologice și găsitorii de neuroimagistică asociate cu progresiunea bolii. Autorii propun un model de evaluare longitudinală care încorporează markeri clinici și metrici ale calității vieții pentru a caracteriza mai bine și a prezice traiectoria bolii la pacienții cu boala Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Necropsie Confirmată Boala Parkinson Pură cu Demență Rapid Progresivă și Fluctuații Cognitive la un Purtător de Mutație GBA

O femeie de 75 de ani cu boala Parkinson asociată cu mutația GBA a răspuns inițial bine la L-Dopa, dar a dezvoltat declin motor rapid, fluctuații cognitive severe și demență după patru ani de curs al bolii, progresând către deces în decurs de un an. Autopsia a confirmat patologie pură Parkinson fără patologie Alzheimer concomitentă, demonstrând că accelerarea bruscă a bolii în PD nu necesită neapărat prezența patologiei Alzheimer coexistente.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Efectele Safinamidei asupra Arhitecturii Somnului în Boala Parkinson cu Fluctuații Motoare: Un Studiu Polisomnografic Comparat cu Rasagilina

Un studiu prospectiv pe 45 de pacienți cu boala Parkinson și tulburări de somn a comparat safinamidul și rasagilina, doi inhibitori ai monoaminoxidasei-B. Safinamidul a arătat îmbunătățiri superioare ale somnului, inclusiv creșterea somnului profund (N3), eficiență mai bună a somnului și reducerea mișcărilor periodice ale membrelor, cu îmbunătățiri semnificative pe scalele calității somnului, în timp ce rasagilina a arătat un beneficiu minim al somnului, în ciuda îmbunătățirii simptomelor motorii în ambele grupuri.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Expunerea la frig agravează simptomele de tremor în cazul bolii Parkinson

Se știe că temperaturile scăzute agravează intensitatea tremorului la pacienții cu boala Parkinson, probabil din cauza sensibilității la temperatură care afectează controlul motor al ganglionilor bazali. Acest efect sezonier este o observație clinică recunoscută, pe care pacienții și îngrijitorii ar trebui să o monitorizeze și să o gestioneze în consecință.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Rolul inteligenței artificiale și al învățării automate în diagnosticul bolii Parkinson și al parkinsonismelor atipice

Această analiză bibliografică examinează cum tehnicile de învățare automată, în special mașinile cu vectori suport și rețelele neuronale, pot îmbunătăți diagnosticul precoce și predicția progresiei în boala Parkinson prin analiza unor date diverse de biomarkeri. Analiza demonstrează că abordările mai sofisticate de învățare automată și modelele de ansamblu realizează o acuratețe diagnostică mai ridicată decât metodele mai simple, sugerând un potențial semnificativ pentru ameliorarea capacității diagnostice în tulburările de mișcare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Prevalența și caracteristicile clinice ale distoniei cervicale în boala Parkinson

Acest studiu prospectiv a examinat 301 de pacienți consecutivi cu boala Parkinson și a constatat distonia cervicală (DC) prezentă în 9,3%, substanțial mai mare decât în populația generală, majoritatea cazurilor dezvoltându-se după debutul bolii Parkinson. Pacienții cu DC-BP au diferit de pacienții cu DC idiopatic prin aceea că au fost predominant de sex masculin, mai în vârstă și au arătat o severitate mai ușoară cu mai puțin tremor al capului și durere.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Durerea musculosceletală cronică și riscul de apariție a bolii Parkinson: Un studiu longitudinal de 13 ani

Acest studiu mare de cohortă bazat pe populație a 355.890 de participanți urmăriți timp de 13 ani a examinat dacă durerea musculoscheletală cronică crește riscul de a dezvolta boala Parkinson și tulburări parkinsoniene conexe. Rezultatele au arătat o relație doz-răspuns: participanții cu locuri de durere cronică mai extinse aveau riscuri progresiv mai mari de boală Parkinson incidentă (risc crescut de 11-49% în funcție de extinderea durerii), deși mecanismele care stau la baza acestei asociații rămân neclarificate.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Efectul Rezervei Cognitive asupra Funcției Cognitive și Deteriorării Cognitive în Boala Parkinson: Un Studiu de Coorta Longitudinal

Acest studiu longitudinal prospectiv demonstrează că rezerva cognitivă mai mare (RC)—măsurată prin educație, activitate profesională și angajament în activități de timp liber—este asociată cu o performanță cognitivă mai bună și o decădere cognitivă mai lentă la pacienții cu boala Parkinson pe o perioadă de urmărire de 2 ani. Constatările sugerează că intervenții care îmbunătățesc rezerva cognitivă ar putea fi benefice pentru atenuarea decăderii cognitive la pacienții cu BP.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Metrice de relaxometrie regională cerebral cuantitativă pentru diagnosticul precoce al bolii Parkinson

Acest studiu de neuroimaging utilizează tehnici avansate de RMN (3D T1BRAVO și RMN sintetic) pentru a identifica modificările structurale ale creierului la pacienții cu boala Parkinson în stadiu incipient comparativ cu subiecții sănătoși, concentrându-se pe metricile de relaxare regionale ca potențiali markeri diagnostici. Au fost identificate diferențe semnificative în anumite regiuni cerebrale, susținând utilizarea potențială a biomarkerilorImageti cantitative pentru detectarea mai timpurie a bolii și evaluarea prognosticului.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Populații cu Boala Parkinson în Spitalele Universitare versus Alte Setări: Implicații pentru Recrutarea în Studii Clinice

Acest studiu bazat pe populație a comparat 4.386 de pacienți cu boala Parkinson examinați în spitale universitare cu 15.562 de pacienți din alte cadre din Ontario (1995-2017), constatând că cohortele din spitalele universitare erau mai tinere, mai avantajate din punct de vedere socioeconomic și aveau mai puține comorbidități. Pacienții din spitalele universitare au prezentat rate mai mari de progresie a bolii, intervenții chirurgicale și acces la terapii avansate, ceea ce sugerează că participanții în studiile clinice pot să nu reprezinte populația mai largă cu boala Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Analiza „Complexului Bradikineziei" în Boala Parkinson: Un Studiu Cinematic

Acest studiu a examinat cinematica bătăii degetelor la 350 de persoane (192 de pacienți cu boala Parkinson fără medicație și 158 de controale sănătoase) pentru a caracteriza bradikinesia ca un complex de anomalii motorii distincte, mai degrabă decât o caracteristică unică. Rezultatele au arătat că pacienții cu boala Parkinson au prezentat viteza redusă, amplitudine redusă, ritm alterat și efecte de secvență, acuratețea diagnostică îmbunătățindu-se atunci când au fost combinate mai multe anomalii motorii.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Toleranță redusă la suferință și depresie crescută în tremorul funcțional: Un studiu transversal comparativ al tulburărilor de tremor

Acest studiu a comparat simptomele psihologice în rândul pacienților cu tremor funcțional (FT), tremor esențial (ET) și boala Parkinson (PD), constatând că pacienții cu FT au raportat depresie semnificativ mai mare și toleranță mai mică la stres decât ambele alte grupuri. Constatările sugerează că tremorul funcțional prezintă o povară psihologică distinctă care justifică abordări integrate biopsihosociale de tratament.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Diferențe între sexe în ceea ce privește farmacocinetica levodopei și a carbidopei la pacienții cu boala Parkinson

Acest studiu farmacocinetic realizat pe 42 de pacienți cu boala Parkinson a evidențiat faptul că femeile prezentau concentrații plasmatice de levodopa semnificativ mai mari decât bărbații (o creștere de 21,9% a AUC), în timp ce carbidopa nu a prezentat diferențe legate de sex. Rezultatele sugerează că variabilitatea legată de sex în metabolismul levodopei poate influența eficacitatea tratamentului și strategiile de dozare în gestionarea bolii Parkinson.