Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă11.07.2026

Mutația VPS35 Deteriorează Controlul Calității Mitocondrial în Boala Parkinson prin Perturbarea Căii Mediată de LRRK2

Acest studiu identifică o nouă mutație VPS35 p.D620N care cauzeaza boala Parkinson dominantă autozomalə prin perturbarea mitofagiei mediate de PINK1/parkin, un mecanism celular pentru eliminarea mitocondriilori deteriorate. Folosind celule și neuroni derivate din pacienți, cercetătorii au descoperit că mutația acționează printr-un mecanism de câștig de funcție care crește activitatea kinazei LRRK2 și previne recrutarea mitochondrială adecvată în timpul proceselor de control al calității.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă11.07.2026

Profilurile ARN circular din PBMC distinge parkinsonismul atipic de cel idiopatic și urmărește severitatea clinică

Acest studiu a analizat modelele ARN circular în celulele sangvine de la 140 de persoane cu boala Parkinson idiopatică, sindroame parkinsoniene atipice (MSA, PSP) și controale sănătoase folosind RT-qPCR, identificând șase ARN-uri circulare diferențial exprimate care ar putea discrimina tipurile de boală. Panourile multi-marker de ARN circular au atins o acuratețe diagnostică puternică (AUC 0,78-0,88) pentru a distinge paralizia supranucleară progresivă de boala Parkinson idiopatică, iar mai multe ARN-uri circulare au corelat cu severitatea simptomelor cognitive și motorii.

PresăParkinsonÎncredere bună09.07.2026

Poluarea Aerului Determină Riscul Parkinsonului

Un studiu demonstrează o asociere semnificativă între expunerea cronică la poluarea aerului și riscul crescut de a dezvolta boala Parkinson. Cercetarea contribuie la înțelegerea factorilor de mediu ai etiologiei Parkinson alături de factorii genetici.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă07.07.2026

Apraxia membrelor în boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene atipice: o revizuire sistematică

Această analiză sistematică a examinat apraxia membrelor în boala Parkinson și sindroamele parkinsoniene atipice (sindromul corticobasal, Paralizia Supranucleară Progresivă, Atrofia Sistemică Multiplă) prin analiza a 22 de studii. Sindromul corticobasal a prezentat cel mai sever deficit apraxic, în timp ce boala Parkinson a demonstrat deficite mai ușoare cu caracteristici suprapuse, iar Paralizia Supranucleară Progresivă a fost caracterizată în principal prin tulburări legate de secvență.

StudiuParkinsonÎncredere bună07.07.2026

Diferențele amplitudinii fluctuațiilor de joasă frecvență în fMRI în stare de repaus între boala Parkinson și atrofia multiplă a sistemului - tip parkinsonian

Acest studiu de neuroimagistică a comparat modelele de activitate cerebrală folosind fMRI în stare de repaos în 25 de pacienți cu boala Parkinson, 20 de pacienți cu atrofie multisistemică de tip parkinsorian și 20 de controluri sănătoase. Rezultatele au identificat amplitudine redusă a fluctuațiilor de joasă frecvență în regiunile cerebeloase și corticale ale pacienților cu boala Parkinson, iar schimbările cerebelloase drepte au arătat o capacitate discriminativă puternică (AUC 0,900) pentru diferențierea celor două condiții.

PresăParkinsonÎncredere bună06.07.2026

Oamenii de știință identifică un circuit al somnului profund care leagă eliberarea hormonului de creștere de mușchi, metabolism și funcțiile creierului

Cercetătorii au descoperit o legătură de tip „buclă de retroacțiune” între somnul profund și eliberarea hormonului de creștere, care reglează refacerea musculară, metabolismul grăsimilor și funcționarea creierului. Această descoperire ar putea contribui la dezvoltarea unor noi tratamente pentru tulburările de somn și bolile neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer și boala Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Performanța de screening a itemului privind anxietatea din scala MDS-UPDRS în cazul bolii Parkinson: comparație cu scala de evaluare a anxietății Hamilton

Acest studiu evaluează cât de bine identifică întrebarea unică privind anxietatea din Scala unificată de evaluare a bolii Parkinson a Societății pentru Tulburări de Mișcare (MDS-UPDRS) anxietatea semnificativă din punct de vedere clinic, în comparație cu standardul de referință, Scala de evaluare a anxietății Hamilton. Rezultatele arată că itemul privind anxietatea din MDS-UPDRS funcționează în mod rezonabil ca instrument pragmatic de screening clinic, cu praguri diferite de sensibilitate și specificitate utile pentru trierea pacienților care necesită o evaluare cuprinzătoare a anxietății.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Topografia oscilațiilor neuronale bazată pe gradient la scară macroscopică în boala Parkinson

Acest studiu a utilizat EEG de înaltă densitate și reconstrucția sursei prin RMN pentru a caracteriza reorganizarea specifică frecvenței a ierarhiei corticale la 35 de pacienți cu boala Parkinson și 34 de subiecți din grupul de control, atât în starea de repaus, cât și în cea de activitate motorie. Cercetătorii au identificat biomarkeri dependenți de stare, pe baza gradientelor funcționale, care au diferențiat cu succes grupurile de pacienți și au prezis severitatea simptomelor motorii, rezultatele fiind validate prin analiza de îmbogățire transcriptomică.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Cartografierea multimodală a tulburărilor de echilibru în boala Parkinson: o foaie de parcurs consensuală privind cercetarea și intervenția

O declarație de consens interdisciplinară oferă recomandări standardizate pentru evaluarea tulburărilor de echilibru în boala Parkinson, în patru domenii de măsurare: video-oculografie, potențiale miogene evocate vestibular, posturografie și paradigme perceptive. Ghidul abordează inconsistențele metodologice și măsurătorile predispuse la artefacte pentru a îmbunătăți transpunerea clinică a cercetării privind echilibrul, punând accentul pe evaluarea integrării multisenzoriale în detrimentul măsurătorilor izolate, precum aVOR/vHIT.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Diferențe regionale în ceea ce privește accesul la tratamentul bolii Parkinson: o comparație a politicilor din domeniul sănătății între statele baltice și Germania

Această analiză comparativă a politicilor examinează modul în care sistemele naționale de rambursare și normele privind furnizarea serviciilor medicale influențează accesul la tratamentele pentru boala Parkinson în Letonia, Lituania, Estonia și Germania. Studiul prezintă disponibilitatea și accesibilitatea din punct de vedere financiar a terapiilor farmacologice, a tratamentelor asistate de dispozitive medicale și a serviciilor de reabilitare, evidențiind disparitățile în ceea ce privește accesul la tratament între sistemele de sănătate cu resurse ridicate și cele cu resurse mai reduse.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă03.07.2026

Abordări multi-omice ale parkinsonismului: perspective genomice, proteomice și ale ARN-ului necodant

Această sinteză analizează progresele recente în descoperirea biomarkerilor pentru boala Parkinson prin abordări multi-omice integrate, inclusiv analiza genomică, proteomică și a ARN-ului necodant, discutând totodată mecanismele patogene consacrate, precum agregarea α-sinucleinei și disfuncția mitocondrială. Autorii prezintă biomarkeri emergenți din sânge și din lichidul cefalorahidian și propun strategii de biologie sistemică și de învățare automată pentru integrarea datelor omice, în vederea îmbunătățirii medicinei de precizie și a identificării precoce a bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Intervențiile prin exerciții fizice și funcția cognitivă în boala Parkinson: revizuire sistematică și metaanaliză a studiilor clinice randomizate controlate

Această meta-analiză a 21 de studii clinice randomizate controlate (761 de pacienți cu boala Parkinson) demonstrează că intervențiile bazate pe exerciții fizice îmbunătățesc în mod semnificativ funcția cognitivă globală și funcția executivă la pacienții cu boala Parkinson. Programele combinate de exerciții fizice au prezentat cele mai mari beneficii, în timp ce programele exclusiv aerobice sau de forță nu au dus la îmbunătățiri cognitive semnificative.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Utilizarea resurselor medicale și discuții privind terapia asistată de dispozitive în cazul bolii Parkinson în stadiu avansat: Studiul de validare MANAGE-PD

Acest studiu a analizat utilizarea resurselor medicale și indicatorii privind calitatea vieții la pacienții cu boala Parkinson, clasificați în funcție de gradul de control al simptomelor cu ajutorul instrumentului validat MANAGE-PD, constatând că pacienții cu un control inadecvat al simptomelor în urma tratamentului oral (18,9% din 2.709 de pacienți) prezentau rate semnificativ mai ridicate de spitalizare, vizite la camera de urgență și nevoi de îngrijire de respiro. Terapiile asistate de dispozitive reprezintă o opțiune terapeutică potențial benefică pentru acest subgrup de pacienți cu boala Parkinson în stadiu avansat, cu simptome slab controlate, în ciuda discuțiilor insuficiente ale medicilor cu privire la aceste alternative terapeutice.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Încetinirea oscilațiilor beta frontale în parkinsonismul atipic: un studiu de magnetoencefalografie

Acest studiu a utilizat magnetoencefalografia în stare de repaus la pacienți cu sindrom corticobazal, paralizie supranucleară progresivă, boala Parkinson idiopatică și subiecți sănătoși din grupul de control, pentru a identifica markeri neurofiziologici care să distingă sindroamele parkinsoniene atipice. Parkinsonismul atipic a fost caracterizat prin încetinirea spectrală, însoțită de o deplasare a oscilațiilor beta frontale către frecvențe mai joase, ceea ce ar putea servi drept biomarker electrofiziologic pentru diagnosticul diferențial și neurodegenerare.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Detectarea α-sinucleinei fosforilate prin biopsie cutanată la pacienții cu pemfigoid bulos, cu și fără boala Parkinson

Acest studiu a analizat expresia α-sinucleinei fosforilate (P-SYN) în biopsiile cutanate prelevate de la pacienții cu pemfigoid bulos (PB), comparând pacienții cu și fără boala Parkinson cu un grup de control format din persoane sănătoase. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de P-SYN la pacienții cu BP care suferă de boala Parkinson, comparativ cu pacienții cu BP fără această afecțiune, ceea ce sugerează că pacienții cu BP ar putea constitui o populație țintă pentru screeningul precoce al bolii Parkinson prin intermediul biomarkerilor cutanați.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Tulburarea de mișcare funcțională ca simptom prodromal al bolii Parkinson: perspective clinice și fiziopatologice

Această analiză clinică examinează dovezile conform cărora tulburarea de mișcare funcțională (FMD) ar putea preceda diagnosticul de boală Parkinson, sugerând că FMD ar putea fi un marker precoce al neurodegenerării. Autorii discută relațiile temporale, mecanismele potențiale și implicațiile clinice pentru evaluarea pacienților, strategiile de investigare și gestionarea ulterioară a cazurilor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Co-stimularea vmPFC stângă compensează apatia apărută în urma întreruperii tratamentului cu levodopa la pacienții cu boala Parkinson care beneficiază de stimulare cerebrală profundă (DBS) la nivelul nucleului subthalamic (STN)

Acest studiu demonstrează că stimularea cerebrală profundă care vizează cortexul prefrontal ventromedial stâng (vmPFC) poate atenua apatia la pacienții cu boala Parkinson după reducerea dozei de levodopa în urma unei intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic. Folosind modele de tractografie individualizate, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între reducerea dozei de levodopa și conectivitatea vmPFC, ceea ce sugerează că implicarea căilor non-motorii este esențială pentru gestionarea deficitului de motivație, alături de controlul simptomelor motorii.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Ordinea temporală a deteriorării cognitive în boala Parkinson, pe baza modelelor de învățare automată privind evoluția bolii

Acest studiu a aplicat modele de progresie a bolii (în cadrul unui sistem de învățare automată) la 423 de pacienți cu boala Parkinson și 196 de subiecți din grupul de control din cadrul inițiativei „Parkinson's Progression Markers Initiative”, pentru a identifica persoanele expuse riscului de declin cognitiv, utilizând biomarkeri motori, neurocognitivi și de neuroimagistică. Modelul a demonstrat o performanță excelentă în prezicerea deteriorării cognitive în termen de cinci ani, măsurătorile neuropsihologice și biomarkerii specifici (amiloid-beta 42 în lichidul cefalorahidian și deficiențele transportorului de dopamină) evidențiindu-se ca factori predictivi puternici.