Parkinson

StudiuParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Stimularea auditivă ritmică ca abordare neuromodulatorie în tratamentul bolii Parkinson

Stimularea auditivă ritmică (RAS) își dovedește eficacitatea în îmbunătățirea mersului, a echilibrului și în prevenirea căderilor în cazul bolii Parkinson, prin mecanisme care implică sincronizarea neuronală și cuplarea oscilatorie a creierului. Cercetările sugerează că intervențiile bazate pe RAS ar putea aborda și alte simptome ale bolii Parkinson și s-ar putea extinde la tulburările parkinsoniene atipice, deși sunt necesare studii suplimentare.

PresăParkinsonÎncredere bună28.06.2026

Femeile cu boala Parkinson prezintă o patologie cerebrală asociată cu boala Alzheimer mai pronunțată decât bărbații

Cercetările prezentate în cadrul Congresului Academiei Europene de Neurologie din 2026 arată că femeile cu boala Parkinson pot prezenta modificări patologice cerebrale asociate cu boala Alzheimer mai pronunțate decât bărbații. Studiul abordează o lacună în înțelegerea diferențelor legate de sex în ceea ce privește patologiile neurodegenerative concomitente la persoanele în vârstă cu boala Parkinson.

PresăParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Un nou instrument ajută la identificarea mutațiilor genetice rare în cazul unor boli comune, printre care și boala Parkinson

Cercetătorii au dezvoltat o metodă pentru a identifica rețelele genetice descoperite la organismele model (drojdie, neuroni, șoareci) care prezintă cea mai mare relevanță pentru boala Parkinson la om. Această abordare de genetică translațională face legătura între rezultatele cercetării fundamentale și mecanismele reale ale bolii la om.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Corelația dintre activitatea fizică zilnică și simptomele motorii și nemotorii în boala Parkinson, cu ajutorul tehnologiei purtabile

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 80 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat relațiile dintre activitatea fizică zilnică măsurată obiectiv (numărul de pași) și severitatea simptomelor, folosind dispozitive portabile pe o perioadă de 6 săptămâni. Un nivel mai ridicat de activitate zilnică a fost asociat cu o reducere semnificativă a bradikineziei și, în mod paradoxal, cu o creștere a discineziei ușoare, ceea ce susține rolul activității fizice în gestionarea simptomelor motorii ale bolii Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere bună27.06.2026

Pierderea de volum a substanței cenușii în psihoza asociată bolii Parkinson și expresia genelor receptorilor cannabinoizi

Acest studiu analizează relația dintre pierderea de volum a materiei cenușii în psihoza asociată bolii Parkinson (PDP) și expresia la nivel cerebral a genelor receptorilor canabinoizi, constatând o asociere semnificativă cu expresia receptorului CB1, dar nu și cu cea a receptorului CB2. Rezultatele sugerează că sistemul endocanabinoid ar putea juca un rol în fiziopatologia PDP.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Boala Parkinson în timp de război: lacune în cunoaștere și controverse emergente

Această analiză examinează modul în care condițiile din timpul războiului — inclusiv leziunile cerebrale traumatice, stresul cronic, expunerea la substanțe toxice și întreruperea serviciilor medicale — influențează riscul de apariție a bolii Parkinson și rezultatele tratamentului. Articolul identifică lacune semnificative în cunoștințele privind evoluția bolii Parkinson în rândul populațiilor afectate de conflicte și solicită elaborarea unor protocoale umanitare bazate pe dovezi științifice, precum și a unor abordări de telemedicină pentru îngrijirea neurologică în timpul conflictelor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Caracterizarea pacienților cu tulburarea comportamentală a somnului REM care prezintă valori negative ale α-sinucleinei în lichidul cefalorahidian

Acest studiu a analizat 191 de pacienți cu tulburare izolată de comportament în somnul REM (IRBD, o fază prodromală a bolii Parkinson și a afecțiunilor asociate) și a constatat că 24,6% dintre aceștia au prezentat rezultate negative la testul de depistare a α-sinucleinei malfoldate în lichidul cefalorahidian. Pe parcursul unei perioade de urmărire de 5 ani, pacienții cu rezultat negativ la testul pentru α-sinucleină au prezentat rate semnificativ mai mici de progresie către boala Parkinson sau demența cu corpuri Lewy (10,6% față de 42,4%), ceea ce sugerează că aceștia se află fie într-un stadiu foarte timpuriu al bolii, fie suferă de o afecțiune care nu ține de sinucleinopatie, cum ar fi efectele secundare asociate cu antidepresivele.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Depresia la persoanele cu boala Parkinson: perspective clinice și gestionare

Depresia afectează peste o treime dintre pacienții cu boala Parkinson, ceea ce ridică provocări semnificative în ceea ce privește diagnosticul, din cauza suprapunerii simptomelor între cele două afecțiuni. Tratamentul cuprinde farmacoterapia (SSRI, SNRI, triciclice) și psihoterapia (TCC, terapia interpersonală), adaptate vulnerabilităților specifice bolii Parkinson, deși accesul la servicii specializate de sănătate mintală rămâne limitat.

StudiuParkinsonÎncredere bună27.06.2026

Neurofeedback în mai multe sesiuni cu electrozi de stimulare cerebrală profundă implantați la pacienții cu boala Parkinson

Acest studiu exploratoriu a analizat fezabilitatea unor sesiuni repetate de neurofeedback folosind sisteme DBS implantate la 8 pacienți cu boala Parkinson, în cadrul cărora feedback-ul vizual în timp real al oscilațiilor beta din nucleul subtalamic le-a permis pacienților să încerce reglarea activității neuronale pe parcursul a trei zile distincte. Rezultatele au arătat o reducere semnificativă a puterii undelor beta în sesiunile 1 și 3, medicația dopaminergică având un impact negativ asupra performanței de reglare descendentă, în timp ce stimularea DBS a îmbunătățit-o.

StudiuParkinsonÎncredere bună27.06.2026

Modificări de volum în subnucleii talamici în cazul demenței asociate bolii Parkinson și predicția diagnosticului și a gravității pe baza învățării automate

Acest studiu analizează modificările structurale din anumite regiuni talamice la pacienții cu demență asociată bolii Parkinson, utilizând tehnici avansate de neuroimagistică. Algoritmi de învățare automată sunt aplicați acestor măsurători volumetrice pentru a dezvolta modele predictive destinate diagnosticării și evaluării gravității bolii.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Agoniștii receptorului peptidului-1 de tip glucagon în tulburările de mișcare: mecanisme, dovezi științifice și perspective viitoare

Agoniștii receptorilor GLP-1, dezvoltați inițial pentru tratamentul diabetului și al obezității, prezintă proprietăți neuroprotectoare în modelele preclinice ale tulburărilor de mișcare, prin modularea neuroinflamației, a stresului oxidativ și a agregării proteinelor. Dovezile clinice sunt cele mai avansate în cazul bolii Parkinson, deși rezultatele inițial promițătoare obținute în studiile cu exenatidă și lixisenatidă nu au fost confirmate în studiile de fază III de amploare mai mare, existând însă semnale preliminare în ceea ce privește alte tulburări de mișcare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă23.06.2026

Imagistica colinergică cerebrală în tulburarea de comportament din somnul REM izolat: diferențe și similitudini cu boala Parkinson

Acest studiu de neuroimagistică PET a analizat densitatea terminalelor colinergice la 16 pacienți cu tulburare izolată de comportament în somnul REM (iRBD, o etapă prodromală a bolii Parkinson), comparativ cu 12 pacienți cu boala Parkinson și 18 subiecți din grupul de control. Ambele grupuri de pacienți au prezentat o denervare colinergică corticală similară (reducere de 11-12%), cu tipare regionale distincte, în timp ce la pacienții cu iRBD s-au observat asocieri între o captare colinergică mai scăzută și funcția executivă/vizuo-spațială afectată.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă23.06.2026

Suprapunerea dintre boala Parkinson asociată cu POLG și SLA: o variantă nouă și prima utilizare a perfuziei subcutanate continue cu foslevodopa/foscarbidopa

Un pacient în vârstă de 38 de ani, purtător al unei variante rare a genei POLG, a dezvoltat un sindrom de suprapunere neobișnuit, care combină boala Parkinson cu debut precoce și caracteristici similare SLA (boala Brait-Fahn-Schwartz). Perfuzia subcutanată continuă cu foslevodopa/foscarbidopa a dus la o îmbunătățire semnificativă a funcției motorii la douăsprezece luni, reprezentând prima utilizare documentată a acestei terapii bazate pe dispozitiv în cazul acestei afecțiuni genetice.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Leziunea Cerebrală Traumatică Ușoară ca Factor de Risc pentru Parkinsonism: O Revizuire Sistematică și Meta-Analiză

Această meta-analiză din 18 studii care implică 1,48 milioane de participanți a constatat că persoanele cu antecedente de traumatism cranioencefalic ușor (mTBI) prezintă un risc semnificativ crescut pentru Parkinsonism (OR 1,637) și, în special, pentru boala Parkinson (OR 1,717). Autorii recunosc în mod corespunzător eterogenitatea și limitările, apelând la efectuarea unor cercetări suplimentare pentru a elucida mecanismele subiacente.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Neuromodulare Transcranială Accelerată cu Ultrasunete în Boala Parkinson: Un Studiu Pilot

Un studiu pilot randomizat a evaluat fezabilitatea stimulării cu ultrasunete focalizate de joasă intensitate care vizează cortexurile motoare la 10 pacienți cu boala Parkinson, utilizând protocoale accelerate de theta-burst. Stimularea activă a crescut excitabilitatea cortexului motor măsurată prin stimularea magnetică transcraniană, deși scorurile motorii clinice nu au arătat modificări semnificativ statistic.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Efectele exercițiului de intensitate ridicată versus intensitate moderată asupra sarcopeniei în boala Parkinson: Un studiu randomizat pe 24 de săptămâni

Acest studiu pilot randomizat controlat a comparat antrenamentul de interval de înaltă intensitate (HIIT) și antrenamentul continuu de intensitate moderată (MICT) pentru gestionarea parametrilor legați de sarcopenie la 30 de pacienți cu Parkinson pe o perioada de 24 de săptămâni. HIIT a produs îmbunătățiri mai mari în masa musculară a picioarelor, indicele masei musculare, distanța de mers și testele de forță funcțională în comparație cu îngrijirea obișnuită, cu 75% dintre participanții sarcopen care au primit HIIT prezentând îmbunătățiri.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă22.06.2026

Biomarkeri Plasmatici și Imagistica PET a Tauului în Paralizia Supranucleară Progresivă: Evaluarea Diagnostică și a Severității

Acest studiu a evaluat biomarkeri plasmatici (lanțul ușor al neurofilamentului, proteina fibrară glială acidă, tau fosforilat) la pacienți cu paralizia supranucleară progresivă (PSP), o rară tulburare parkinsoană, folosind tehnici avansate de laborator și imagistică PET. NfL și GFAP plasmatici au demonstrat utilitate în distingerea PSP de controlele sănătoase și alte condiții parkinsoniene, și au corelat cu atrofia trunchiului cerebral și acumularea tau, în timp ce tau181 fosforilat nu a ajutat la diagnostic.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă22.06.2026

Rețelele cerebrale funcționale ale alucinațiilor minore și majore în boala Parkinson

Acest studiu a examinat rețelele cerebrale în stare de repaus la 73 de pacienți cu boala Parkinson cu severitate variabilă a halucinațiilor utilizând analiza conectivității fMRI. Pacienții cu halucinații majore au arătat o conectivitate redusă în rețelele de atenție și vizuale, împreună cu performanțe cognitive mai scăzute la sarcinile de atenție și visuospațiale comparativ cu cei fără halucinații sau cu halucinații minore.

Studii și știri