Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Epilepsie

Crize epileptice și managementul lor.

328 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuEpilepsieÎncredere bună20.06.2026

Starea non-epileptică: diferențierea crizelor non-epileptice de origine psihogenă de starea epileptică convulsivă

Acest studiu analizează 13 cazuri la 8 pacienți diagnosticați inițial în mod eronat cu status epileptic convulsiv, care, de fapt, prezentau crize non-epileptice de origine psihogenă (PNES). Cercetarea subliniază faptul că răspunsul slab la benzodiazepine și la medicamentele anticonvulsivante ar trebui să determine luarea în considerare a PNES ca diagnostic diferențial, pentru a evita intubarea inutilă și intensificarea inadecvată a tratamentului.

StudiuEpilepsieÎncredere bună20.06.2026

Efecte adverse ale tratamentului anticonvulsiv dublu: date din practica clinică, provenite de la o clinică terțiară de epilepsie

Un studiu retrospectiv realizat pe un eșantion de 595 de pacienți cu epilepsie tratați cu două medicamente anticonvulsivante a identificat reacții adverse frecvente, printre care somnolența (62%), dificultăți de concentrare (55%) și probleme de memorie (53%). Sexul feminin, anumite combinații de medicamente (levetiracetam/acid valproic, lamotrigină/acid valproic), rezistența la medicamente și epilepsia focală/neclasificată au fost asociate în mod independent cu o incidență mai mare a reacțiilor adverse.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Epilepsia lobului frontal rezistentă la tratamentul medicamentos: o trecere în revistă a epidemiologiei, diagnosticului și tratamentului chirurgical

Această analiză abordează provocarea clinică reprezentată de epilepsia lobului frontal rezistentă la tratament, al doilea tip de epilepsie ca frecvență, care este complicată de dimensiunea mare a lobului frontal, ceea ce îngreunează localizarea focarului convulsiv. Articolul examinează epidemiologia, factorii etiologici (în special anomaliile de dezvoltare corticală), simptomatologia și progresele înregistrate în tehnicile neurofiziologice și de neuroimagistică, inclusiv magnetoencefalografia, PET-ul cantitativ, RMN-ul de 7T și analiza morfometrică asistată de inteligență artificială, menite să îmbunătățească detectarea leziunilor și rezultatele chirurgicale.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Impactul noii definiții a epilepsiei asupra diagnosticului, tratamentului și rezultatelor pe termen scurt — Un studiu prospectiv

Un studiu prospectiv realizat pe un eșantion de 235 de pacienți adulți cu primele crize a analizat modul în care definiția epilepsiei stabilită de ILAE în 2014 (care permite un diagnostic mai precoce) a influențat rezultatele clinice în comparație cu criteriile anterioare. Dintre cei 146 de pacienți diagnosticați cu epilepsie pe baza noilor criterii, 72% nu au mai prezentat crize la controlul efectuat după 12 luni, iar medicația anticonvulsivă a redus semnificativ riscul de recurență a crizelor.

StudiuEpilepsieÎncredere bună20.06.2026

Farmacogenetica medicamentelor anticonvulsivante în țările arabe: o analiză cuprinzătoare

Această analiză examinează modul în care variațiile genetice din rândul populațiilor arabe influențează eficacitatea, siguranța și răspunsurile individuale la medicamentele anticonvulsivante, identificând markeri genetici specifici care pot prezice rezistența la medicamente și pot optimiza dozarea. Testarea genetică pentru variante ale unor gene precum MTHFR, MDR1, ABCB1 și altele permite abordări terapeutice personalizate pentru a îmbunătăți controlul crizelor și a reduce la minimum reacțiile adverse la medicamente.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Luxație bilaterală simultană a articulației umărului anterior în urma unui atac epileptic: raport de caz rar

Un bărbat în vârstă de 32 de ani, cu antecedente cunoscute de epilepsie, a suferit luxații anterioare bilaterale simultane ale umerilor imediat după o criză tonic-clonică generalizată, un eveniment rar, întrucât luxațiile asociate crizelor sunt de obicei posterioare. Reducerea închisă sub sedare, urmată de imobilizare și reabilitare, a permis o recuperare funcțională excelentă la controlul efectuat după un an, controlul crizelor fiind subliniat ca factor cheie în prevenirea recurenței.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Clasificarea crizelor epileptice ILAE 2025: modificări cheie și implicații clinice

Liga Internațională Împotriva Epilepsiei a publicat în 2025 o clasificare actualizată a crizelor, care include șase modificări principale menite să îmbunătățească claritatea clinică, printre care înlocuirea termenului „onset” din denumirile claselor de crize, substituirea termenului „consciousness” cu „awareness” pentru a cuprinde atât conștientizarea, cât și capacitatea de reacție, precum și înlocuirea caracteristicilor „motorii” cu cele „observabile”. Actualizarea subliniază, de asemenea, tiparele cronologice ale semiologiei crizelor, recunoaște mioclonia negativă epileptică ca un nou tip de criză și extinde utilizarea termenului „spasme epileptice” ca descriptor atât pentru crizele focale, cât și pentru cele de origine necunoscută.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Profilaxia anticonvulsivă în cazul tumorilor cerebrale: un sondaj realizat în Italia în rândul epileptologilor

Acest studiu analizează practicile clinice actuale ale epileptologilor italieni în ceea ce privește utilizarea medicamentelor anticonvulsive profilactice la pacienții cu tumori cerebrale. Studiul oferă informații privind abordările specialiștilor în ceea ce privește prevenirea crizelor la această populație cu risc ridicat.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Tulburarea de anxietate de separare, percepția de supraprotecție și calitatea vieții la adulții cu epilepsie

Acest studiu prospectiv a comparat 105 adulți cu epilepsie cu 115 subiecți sănătoși din grupul de control, evaluând tulburarea de anxietate de separare prin intermediul unor interviuri clinice standardizate și al unor chestionare validate. Cercetarea a analizat relațiile dintre simptomele anxietății de separare, percepția de supraprotecție și indicatorii privind calitatea vieții în grupul cu epilepsie, constatând rate mai scăzute de ocupare a forței de muncă, de școlarizare și de autonomie în rândul persoanelor cu epilepsie.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă20.06.2026

Gestionarea comorbidităților psihiatrice în epilepsie: Ghid clinic pentru neurologi

Tulburările psihiatrice coexistă frecvent cu epilepsia, dar rămân subdiagnosticate și netratate în mod adecvat din cauza resurselor insuficiente în domeniul sănătății mintale și a lacunelor în pregătirea neurologilor. Această resursă clinică oferă neurologilor strategii bazate pe dovezi științifice pentru identificarea și gestionarea farmacologică a simptomelor reactive, a tulburărilor psihiatrice interictale, a episoadelor periictale și a efectelor psihiatrice iatrogene la pacienții lor cu epilepsie.