← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

PresăDemențeÎncredere înaltă25.08.2026

Creierul care envecheşte menţine reţele lingvistice robuste în ciuda declinului cognitiv

Cercetările recente de la MIT demonstrează că rețelele lingvistice din creier rămân intacte și funcționale la adulții în vârstă, chiar și pe măsură ce alte domenii cognitive, cum ar fi funcția executivă și memoria, scad cu vârsta. Această descoperire sugerează o conservare selectivă a abilităților lingvistice în îmbătrânire, diferite sisteme cerebrale arătând o susceptibilitate variabilă la schimbările legate de vârstă.

PresăDemențeÎncredere bună25.08.2026

Ar putea modelele de mers să dezvăluie boala Alzheimer cu ani înainte ca simptomele să apară?

Cercetările explorează dacă analiza mersului ar putea servi ca biomarker precoce pentru boala Alzheimer, identificând potențial schimbări cu decenii înainte de apariția simptomelor cognitive. Această abordare non-invazivă ar putea oferi avantaje față de metodele diagnostice actuale, cum ar fi imagistica cerebrală și testarea cognitivă, care de obicei au loc după debutul simptomelor.

StudiuDemențeÎncredere bună24.08.2026

Rezolvina D2 reflectă deteriorarea cognitivă la adulții în vârstă? O analiză clinică și de biomarkeri

Acest studiu transversal pe 165 de adulți vârstnici a examinat dacă nivelurile serice de Rezolvină D2 ar putea servi ca biomarker pentru distingerea cognițieiormale, deficitului cognitiv ușor și bolii Alzheimer. Nivelurile de Rezolvină D2 nu au diferit semnificativ între grupurile cognitive și au arătat utilitate diagnostică limitată în comparație cu indicatorii clinici stabiliți, sugerând că are valoare limitată ca biomarker autonom, în ciuda potențialelor roluri în căile neuroinflamatorii.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.08.2026

Instrument de Evaluare Bazat pe Imagini pentru Deficitele Cognitive Subiective și ale Activităților Zilnice (Pic-ADL)

Cercetătorii au dezvoltat Pic-ADL, un chestionar bazat pe imagini, independent de limbă, pentru a evalua plângerile cognitive și activitățile zilnice (inclusiv utilizarea medielor digitale) la pacienții cu tulburări neurocognitive. Instrumentul a demonstrat o fiabilitate și validitate ridicate, realizând o acuratețe de 91% în distingerea tulburării neurocognitive majore de cea ușoară, ceea ce o face deosebit de utilă pentru persoanele cu deficite de limbaj sau competență lingvistică limitată.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.08.2026

Tendințe Naționale și Disparități în Mortalitate în Rândul Adulților Vârstnici din SUA cu Boala Alzheimer și Hipertensiune Coexistente (1999-2023)

Acest studiu al bazei de date CDC WONDER a urmărit tendințele mortalității la adulții cu vârsta de 65+ ani cu boală Alzheimer și hipertensiune din 1999-2023, revelaând că ratele mortalității ajustate după vârstă s-au cvadruplt de la 14,5 la 60,0 la 100.000, cu rate mai mari la femei, afroamericani non-hispanici și în zonele non-metropolitane. Au fost documentate peste 504.000 de decese, cu mai mult de jumătate dintre ele petrecute în cămine pentru bătrâni sau în facilități de îngrijire pe termen lung, evidențiind disparități semnificative între grupurile demografice și geografice.

StudiuDemențeÎncredere bună24.08.2026

Insomnia Menopauză ca Factor de Risc Modificabil pentru Demență: Perspective Mecanistice și Strategii de Neuromodulație

Această cercetare examinează modul în care tulburările somnului în perioada menopauzei pot crește riscul de demență prin mecanisme neuroendocrine care implică estrogen și interneuronii parvalbumină. Autorii propun neuromodulația ritmului gamma în timpul somnului ca o posibilă intervenție preventivă, cu pentraxina neuronală-2 ca biomarker pentru studiile clinice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.08.2026

Transcrip toame cerebrale din mai multe regiuni identifică doi subtipi de îmbătrânire cu risc distinct de boala Alzheimer și impact diferit al APOE4

Gruparea nesupravegheată a transcrip­tomelor cerebrale de la 1.149 de participanți a identificat două subgrupuri moleculare distincte de indivizi în vârstă cu o vulnerabilitate diferită la boala Alzheimer, un grup arătând o întârziere de trei ani în debutul demenței. Grupul cu risc mai ridicat a prezentat efecte mai mari ale patologiei tau, pierdere de substanță albă și declin cognitiv asociat cu APOE4, sugerând structuri moleculare ale populației care ar putea ghida intervenții terapeutice direcționate.

PresăDemențeÎncredere bună23.08.2026

Oligomerii proteici minusculi ar putea permite un diagnostic mai devreme al Alzheimer-ului

Cercetătorii investigheaza oligomerii de proteine mici ca potențiali biomarkeri pentru detectarea mai timpurie a bolii Alzheimer și a bolilor neurodegenerative conexe. Aceasta reprezintă o schimbare față de focalizarea tradițională pe agregatele mari de proteine, oferind potențial noi abordări diagnostice în cazul în care țintirea terapeutică a aglomerațiilor mari a arătat un succes clinic limitat.

PresăDemențeÎncredere înaltă22.08.2026

FDA aprobă testul de sânge pentru detectarea mai timpurie a bolii Alzheimer

FDA-ul a aprobat un test de sânge inovator dezvoltat la Școala de Medicină a Universității Washington pentru diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer. Aceasta reprezintă un progres semnificativ în detectarea bolii înainte ca simptomele să progreseze, permițând oportunități de intervenție mai timpurie.

PresăDemențeÎncredere înaltă21.08.2026

Microglia dezvăluie modele de boală distincte în demența frontotemporală genetică și sporadică

Demența frontotemporală implică degenerarea neuronală în regiunile cerebrale frontale și temporale, cauzând deficite comportamentale, de vorbire și de mișcare. Cercetările recente evidențiază rolul celulelor microgliale—celule imunitare care reglează inflamația cerebrală—ca factori cheie în procesul de neurodegenerare atât în formele genetice, cât și în cele sporadice ale bolii.

PresăDemențeÎncredere bună21.08.2026

Virusul Herpesului Simplu Tip 1 Alterează Metabolismul Energetic în Neuronii Umani

Cercetările demonstrează că HSV-1, agentul cauzal al herpesvirus-ului labial, modifică metabolismul energetic celular în neuronii infectați, oferind informații mecaniciste despre modul în care infecția virală persistentă poate contribui la disfuncția neurologică. Studiul contribuie la dovezile emergente care leagă HSV-1 de condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, deși căile cauzale precise rămân sub investigație.

PresăDemențeÎncredere bună20.08.2026

Intracorpii proiectați de IA arată promisiuni pentru Alzheimer, Parkinson și boala motoneuronului

Cercetătorii au engineerat anticorpi modificați ('intrabodies') folosind IA care pot funcționa în interiorul celulelor pentru a viza proteinele care cauzeaza boala în condiții neurodegenerative. Această abordare terapeutică nouă oferi potențial noi căi de tratament pentru boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Huntington și boala neuronilor motori, deși eficacitatea clinică rămâne să fie stabilită.

StudiuDemențeÎncredere bună20.08.2026

Terapia Electroconvulsivă pentru Demență cu Corpuri Lewy și Demență Asociată Parkinsonului: O Serie de Cazuri cu Opt Pacienți

Acest studiu retrospectiv a evaluat terapia electroconvulsivă (TEC) la opt pacienți cu demență cu corpuri Lewy (DCL), DCL prodromală sau demență de tip Parkinson. TEC a demonstrat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor psihiatrice măsurate prin Scara Breve de Evaluare Psihiatrică, a fost în general bine tolerată cu complicații minime, deși simptomele motorii nu au arătat schimbări semnificative.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.08.2026

Axa BDNF-Beta-amiloid în Boala Alzheimer: Mecanisme Moleculare și Perspective Terapeutice

Această analiză examinează interacțiunile reciproce dintre factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF) și beta-amiloid (Aβ) în boala Alzheimer, explorând modul în care semnalizarea BDNF redusă și acumularea Aβ contribuie la disfuncția sinaptică și pierderea neuronală. Dovezile din studiile pe oameni, modelele animale și cercetarea celulară sugerează că această relație reprezintă o cuplare patogenică dependentă de stadiu și context, mai degrabă decât un mecanism simplu și liniar, cu implicații pentru dezvoltarea strategiilor terapeutice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.08.2026

Caracterizare clinică și biologică a unei clasificări în 3 nivele bazate pe Centiloid a PET-ului de amiloid

Acest studiu retrospectiv din Geneva Memory Center a analizat 512 participanți care au suferit imagistică PET amiloid între 2016-2024, stratificând sarcina amiloidă în categorii Centiloid reduse (<12), intermediare (12-37) și mari (>37) pentru a clarifica relevanța clinică a nivelurilor amiloide intermediare. Utilizând biomarkeri multimodali și rezultate cognitive longitudinale, cercetătorii au stabilit praguri Centiloid pentru pozitivitatea tau și declinul cognitiv pentru a îmbunătăți stratificarea prognostică și evaluarea eligibilității pentru terapiile care vizează amiloidul în demență.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.08.2026

Polimorfism Single Nucleotide în Exonul Criptic UNC13A Asociat cu Deficitul Cognitiv în Boala Alzheimer

Acest studiu a examinat modul în care o variantă genetică (rs12973192) în gena UNC13A influențează declinul cognitiv în boala Alzheimer, afectând splicing-ul ARN mediquebat de TDP-43. Cercetătorii au constatat că nivelurile crescute de ARN criptic UNC13A în creier erau un predictor mai puternic al declinului cognitiv decât varianta genetică singură, sugerând că mecanismele de splicing alterate contribuie la afectarea cognitivă asociată bolii Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună19.08.2026

Contextul activității fizice poate influența riscul de demență dincolo de frecvență

Cercetările de la USC indică faptul că indiferent dacă activitatea fizică este legată de muncă sau bazată pe petrecerea timpului liber, aceasta poate afecta riscul de demență în mod diferit, nu doar cantitatea totală de mișcare. Acest lucru sugerează că contextul și scopul activității ar putea fi un factor important în rezultatele cognitive ale sănătății.

PresăDemențeÎncredere înaltă18.08.2026

Variantele rare ale genei PLCG2 pot modifica riscul bolii Alzheimer

Cercetarea identifică variante genetice rare în gena PLCG2 ca modificatori semnificativi ai riscului de boală Alzheimer, unele variante fiind protectoare. Varianta P522R crește activitatea enzimei PLCγ2, sugerând că funcția enzimatică îmbunătățită poate ajuta la prevenirea dezvoltării bolii.