← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Utilitatea Învățării Scorurilor de Raport din Testul de Memorie a Listei de Cuvinte CERAD în Distingerea Modelelor de Declin Cognitiv la Veterani

Acest studiu evaluează dacă Raportul de Învățare (LR), o metrică nouă derivată din Testul de Memorie a Listei de Cuvinte CERAD, poate diferenția mai bine între tulburările neurocognitive ușoare și majore și între boala Alzheimer și demența vasculară într-o populație de veterani. Rezultatele arată că scorurile LR au distins semnificativ toate grupurile diagnostice cu acuratețe diagnostică puternică, în special pentru boala Alzheimer (AUC=0,91) și demența vasculară (AUC=0,81).

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Deficite de Imagerie Mentale Vizuale în Spectrul Bolii Alzheimer: De la Deteriorarea Cognitivă Ușoară la Demență Ușoară

Acest studiu examinează imagistica mentală vizuală (IMV)—capacitatea de a vizualiza fără aport vizual extern—la pacienți cu boală Alzheimer ușoară și deteriorare cognitivă ușoară amnestică în comparație cu controale sănătoase. Rezultatele arată că pacienții cu Alzheimer prezintă deteriorare generalizată a IMV inclusiv procese de generare, inspectare și transformare, în timp ce pacienții cu MCI prezintă deficite selective în generarea de imagini, sugerând că declinul IMV apare devreme în progresiunea bolii.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Tehnica de Mediere Ponderată 3-1-3 pentru Performanța Rețelelor Neuronale Profunde în Detectarea Bolii Alzheimer Folosind RMN Structural

Acest studiu aplică transfer learning cu rețele neuronale profunde pre-antrenate modificate (VGG16, MobileNet, DenseNet121, NASNetMobile) pentru a clasifica boala Alzheimer din imagini IRM ponderate în T1 folosind baza de date ADNI. Tehnica de mediare a ponderilor 3-1-3 combinată cu fine-tuning a obținut acuratețe ridicată în clasificare (96,25%-98,75%), demonstrând potențialul învățării profunde pentru detecția timpurie a AD.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Examenul mini-mental de stare (Itel-MMSE) realizat prin telefon în Italia: studiu de validare și valori-prag pentru screeningul demenței

Acest studiu multicentric italian validează o versiune telefonică a testului Mini-Mental State Examination (Itel-MMSE) pentru depistarea demenței la 707 persoane vârstnice sănătoase și 368 de pacienți cu tulburări cognitive ușoare sau boala Alzheimer. Cercetarea stabilește scoruri-prag normative ajustate în funcție de vârstă, nivel de educație și sex, cu o precizie diagnostică ridicată în detectarea declinului cognitiv.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Derivat de calcona cu hidroxil DK02 ca ligand multi-țintă pentru boala Alzheimer: Studiu preclinic în pește zebră

Cercetătorii au evaluat DK02, un compus chalcon hidroxilat, în modele zebrafish ale demenței folosind acuplarea moleculară, teste de inhibiție enzimatică și teste comportamentale. DK02 a demonstrat inhibiția acetilcolinesterazei, a îmbunătățit funcția cognitivă, a redus comportamentele asemănătoare anxietății și a arătat efecte neuroprotectoare cu plăci amiloide reduse în țesutul cerebral.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Tulburări de somn și riscul de boală Alzheimer: O cale în ambele direcții

Această recenzie critică explorează relația bidirecțională dintre tulburările somnului și boala Alzheimer, examinând cum întreruperea somnului la indivizii cognitiv normali poate contribui la patogeneza AD și cum neurodegenerarea la pacienții cu AD reglementează anormal ciclurile somn-veghe. Dovezile recente sugerează că clearanța limfatică deficitară în timpul unui somn deficient, împreună cu acumularea amiloid/tau și schimbările astrocitare, stau la baza problemelor de somn în AD, poziționând homeostazia somnului ca un potențial factor de risc modificabil susceptibil la intervenții nefarmacologice.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Intervenția timpurie cu stimulare magnetică pulsată ritmică reduce declinul cognitiv în modelul animal 5xFAD de boală Alzheimer

Un studiu în șoareci transgenici cu Alzheimer a constatat că câmpurile magnetice ritmice pulsate (purtător de 40 Hz, repetare de 5 Hz) aplicate zilnic timp de 8 săptămâni au îmbunătățit învățarea și memoria la șoarecii tineri (10 săptămâni) și au redus plăcile de amiloid și inflamația creierului. Tratamentul a fost mai puțin eficace la șoarecii mai bătrâni (18 săptămâni), ceea ce sugerează că intervenția timpurie poate fi esențială pentru potențialul beneficiu terapeutic.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Inițiativa Argentina de Neuroimagistică a Bolii Alzheimer: Pionierat în Cercetarea Demenței și Colaborarea Regională în America Latină

Argentina-ADNI, înființată în 2011 ca parte a Inițiativei internaționale de neuroimagistică în boala Alzheimer, a fost primul efort regional pentru validarea și dezvoltarea biomarkerilor pentru boala Alzheimer în America Latină. Această inițiativă a generat mai multe programe de cercetare multinaționale axate pe prevenție, diagnostic și tratamentul demențelor, furnizând date esențiale pentru planificarea politicilor de sănătate regionale.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Interneuronii pozitivi la parvalbumină ca ținte terapeutice în demență: mecanisme și perspective

Această analiză examinează interneuronii pozitivi la parvalbumină (PV-IN), celule cerebrale specializate care sunt vulnerabile la leziuni și joacă un rol important în funcția cognitivă în diverse tipuri de demență, inclusiv boala Alzheimer și demența vasculară. Autorii discută modul în care pierderea acestor interneuroni contribuie la afectarea memoriei și la declinul cognitiv, propunându-i ca potențiale ținte terapeutice noi pentru tratamentul demenței.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Screenarea pentru boala Alzheimer preclinica si prodromala in studiile clinice: predictia categoriei cadrului de cercetare NIA-AA ATN folosind simptomele neuropsihiatrice

Acest studiu investigheaza dacă simptomele neuropsihiatrice pot prezice starea biomarkerilor bolii Alzheimer (clasificarea ATN) în stadiile preclinice și prodromale pentru recrutarea în studii clinice. Cercetarea aplică cadrul de cercetare NIA-AA pentru a îmbunătăți identificarea persoanelor cu risc, adecvate pentru studiile de intervenție timpurie.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Stresul în perioada timpurie a vieții ca factor de risc pentru boala Alzheimer: Mecanismele biologice și mediatori

Această cercetare examinează modul în care expunerea la stres în perioada timpurie a vieții poate crește riscul bolii Alzheimer prin alterarea proceselor cerebrale, inclusiv semnalizarea hormonilor de stres, neuroinflammație, funcția mitocondrială și neurogeneza. Autorii propun că stresul timpuriu reduce reziliența creierului la schimbările patologice, cum ar fi acumularea amiloid-β, accelerând potențial declinul cognitiv și progresarea demenței.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Risc crescut al bolii Alzheimer cu variabilitatea glicemică: O revizuire sistematică și meta-analiză

Această revizuire sistematică examinează conexiunea dintre fluctuațiile glicemiei și riscul bolii Alzheimer, sintetizând dovezi din șase studii publicate între 2014-2024. Cercetarea explorează modul în care dezechilibrul metabolic și variabilitatea glucozei pot contribui la deficiența cognitivă și neurodegenrare la indivizi cu sau fără diabet tip 2.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Sacubitril/Valsartan și Riscul Bolii Alzheimer: O Actualizare de Siguranță Clinică

Această analiză narativă evaluează dacă sacubitril/valsartan (un medicament pentru insuficiență cardiacă) crește riscul de demență prin acumularea de amiloid-beta, o preocupare teoretică din momentul aprobării sale în 2014. Studiile clinice, cercetările din lumea reală și datele de farmacovigilență oferă dovezi liniștitoare privind absența declinului cognitiv crescut, deși biomarkerii de amiloid din sânge prezintă perturbații care necesită o interpretare prudentă.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Dieta mediteraneană ca potențială măsură de protecție împotriva bolii Alzheimer: o analiză cuprinzătoare

Studii observaționale recente sugerează că dieta mediteraneană ar putea fi asociată cu un declin cognitiv redus și cu un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer, probabil prin intermediul unor mecanisme vasculare, metabolice și antiinflamatorii. Cu toate acestea, nu s-a stabilit încă o legătură de cauzalitate, fiind necesare studii clinice randomizate controlate la scară largă pentru a confirma dacă această dietă poate servi drept strategie de prevenire a demenței.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Hipertensiunea și tulburările cognitive: O revizuire a asociațiilor și implicațiilor terapeutice

Această analiză examinează modul în care hipertensiunea contribuie la tulburări neurocognitive majore, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpuri Lewy, prin daune vasculare, inflamație și perturbarea barerei hemato-encefalice. Deși medicamentele antihipertensive arată promisiuni în unele studii, dovezile rămân inconsistente, subliniind necesitatea unor cercetări prospective pe termen lung pentru a clarifica eficacitatea tratamentului și relația bidirecțională între hipertensiune și declinul cognitiv.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Rezerva Cognitivă și Boala Alzheimer: Impactul asupra Riscului și Progresiei—O Revizuire a Literaturii

Această recenzie examinează rezerva cognitivă (RC), capacitatea creierului de a compensa patologia prin mecanisme adaptive, ca factor crucial în reducerea riscului bolii Alzheimer și încetinirea declinului cognitiv. Autorii evaluează metodele de măsurare, intervențiile și aplicațiile practice, observând că alegerea stilului de viață și complexitatea ocupațională pot fi mai informative decât educația singură în captarea complexității RC.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Tulburări Neurologice Severe în Populația Groenlandei: Un Studiu Bazat pe Registru la Nivel Național

Acest studiu de cohortă bazat pe registre a examinat incidența și prevalența dementei, bolii Parkinson, epilepsiei, accidentului vascular cerebral și infecțiilor SNC în Groenlanda din perioada 1987-2014, comparând populațiile inuit și non-inuit cu omologii danezi. Groenlanda a prezentat rate notabil mai mari de epilepsie și accident vascular cerebral ishemic decât Danemarca, cu tendințe crescătoare în incidența accidentului vascular cerebral pe parcursul perioadei de studiu.