Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună21.08.2026

Virusul Herpesului Simplu Tip 1 Alterează Metabolismul Energetic în Neuronii Umani

Cercetările demonstrează că HSV-1, agentul cauzal al herpesvirus-ului labial, modifică metabolismul energetic celular în neuronii infectați, oferind informații mecaniciste despre modul în care infecția virală persistentă poate contribui la disfuncția neurologică. Studiul contribuie la dovezile emergente care leagă HSV-1 de condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, deși căile cauzale precise rămân sub investigație.

PresăDemențeÎncredere bună20.08.2026

Intracorpii proiectați de IA arată promisiuni pentru Alzheimer, Parkinson și boala motoneuronului

Cercetătorii au engineerat anticorpi modificați ('intrabodies') folosind IA care pot funcționa în interiorul celulelor pentru a viza proteinele care cauzeaza boala în condiții neurodegenerative. Această abordare terapeutică nouă oferi potențial noi căi de tratament pentru boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Huntington și boala neuronilor motori, deși eficacitatea clinică rămâne să fie stabilită.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.08.2026

Caracterizare clinică și biologică a unei clasificări în 3 nivele bazate pe Centiloid a PET-ului de amiloid

Acest studiu retrospectiv din Geneva Memory Center a analizat 512 participanți care au suferit imagistică PET amiloid între 2016-2024, stratificând sarcina amiloidă în categorii Centiloid reduse (<12), intermediare (12-37) și mari (>37) pentru a clarifica relevanța clinică a nivelurilor amiloide intermediare. Utilizând biomarkeri multimodali și rezultate cognitive longitudinale, cercetătorii au stabilit praguri Centiloid pentru pozitivitatea tau și declinul cognitiv pentru a îmbunătăți stratificarea prognostică și evaluarea eligibilității pentru terapiile care vizează amiloidul în demență.

PresăDemențeÎncredere bună19.08.2026

Contextul activității fizice poate influența riscul de demență dincolo de frecvență

Cercetările de la USC indică faptul că indiferent dacă activitatea fizică este legată de muncă sau bazată pe petrecerea timpului liber, aceasta poate afecta riscul de demență în mod diferit, nu doar cantitatea totală de mișcare. Acest lucru sugerează că contextul și scopul activității ar putea fi un factor important în rezultatele cognitive ale sănătății.

PresăDemențeÎncredere înaltă18.08.2026

Variantele rare ale genei PLCG2 pot modifica riscul bolii Alzheimer

Cercetarea identifică variante genetice rare în gena PLCG2 ca modificatori semnificativi ai riscului de boală Alzheimer, unele variante fiind protectoare. Varianta P522R crește activitatea enzimei PLCγ2, sugerând că funcția enzimatică îmbunătățită poate ajuta la prevenirea dezvoltării bolii.

StudiuDemențeÎncredere înaltă16.08.2026

Strategii de sănătate cerebrală la adulții de vârstă mijlocie cu tulburare neurocognitivă ușoară: o revizuire de scop

Această revizuire de scop a cartografiat sistematic strategiile non-farmacologice de sănătate cerebrală utilizate de persoanele de vârstă medie cu tulburare neurocognitivă ușoară (mNCD) pentru a reduce riscul de demență, analizând 17 articole publicate între 2015-2025. Revizuirea a clasificat strategiile în intervenții formalizate și practici autodirijate, examinând facilitatori, bariere și considerații de echitate utilizând cadre stabilite pentru a alinia îngrijirea clinică cu experiența trăită a pacientului.

StudiuDemențeÎncredere înaltă16.08.2026

Agonisti ai receptorilor GLP-1 și boala Alzheimer: Dovezi din studiile EVOKE și căile metabolice

Această recenzie examinează potențialul agonistilor receptorului GLP-1 (dezvoltați inițial pentru diabet și obezitate) de a influența boala Alzheimer prin căi metabolice și inflamatorii comune, inclusiv disfuncția vasculară și rezistența la insulină. Deși studiile experimentale sugerează mecanisme neuroprotectoare posibile și datele observaționale indică rate mai scăzute de demență la utilizatorii de GLP-1, studiile clinice EVOKE au demonstrat că semaglutida orală nu a încetinit declinul cognitiv în boala Alzheimer simptomatică timpurie, în ciuda unor efecte pozitive asupra biomarkerilor.

StudiuDemențeÎncredere înaltă16.08.2026

SNP-ul exonului criptic UNC13A se asociază cu deficiența cognitivă în boala Alzheimer

O variantă genetică (rs12973192) din exonul criptic al genei UNC13A este asociată cu declin cognitiv accelerat în boala Alzheimer prin afectarea reglării ARN-ului mediate de TDP-43. Nivelurile de ARN criptic UNC13A în țesutul cerebral s-au dovedit a fi un predictor mai puternic al deficitului cognitiv decât varianta genetică singură, ceea ce sugerează că acest mecanism de reglare a ARN-ului contribuie la severitatea demenței independent de markerul clasic al patologiei AD.

StudiuDemențeÎncredere bună16.08.2026

Biomarkeri moleculari în Boala Alzheimer și Encefalita asociată HIV: FOXO3 și ZNF341 ca candidați de diagnostic

Această cercetare identifică FOXO3 și ZNF341 ca biomarkeri transpatologici cu potențial diagnostic pentru boala Alzheimer și tulburarea neuro-cognitivă asociată HIV prin analiza transcriptomică integrată. Un panou de două gene (FOXO3-ZNF341) în probe de sânge a obținut o acuratețe diagnostică de 76,4%, sugerând potențial pentru detecția timpurie neinvazivă a acestor tulburări cognitive progresive.

PresăDemențeÎncredere înaltă15.08.2026

Oamenii de știință descoperă benzile rapide și lente pentru eliminarea deșeurilor cerebrale folosind imagistica AI

Cercetătorii au folosit inteligența artificială pentru a cartografia sistemul de curățare glimfatic al creierului, descoperind că lichidul cerebrospinal se deplasează rapid în jurul suprafeței externe a creierului, dar de 50 de ori mai lent prin țesutul profund. Această descoperire ar putea ajuta la identificarea deficiențelor de circulație asociate cu boala Alzheimer, îmbătrânire și leziunile cerebrale traumatice.

PresăDemențeÎncredere bună12.08.2026

Modelele de somn ca biomarkeri timpurii pentru identificarea riscului de boală Alzheimer

Cercetătorii de la ULiège investighează dacă anomaliile subtile ale somnului ar putea servi drept indicatori timpurii ai bolii Alzheimer, apărând potențial înaintea apariției simptomelor cognitive. Această cercetare urmărește să identifice modificările legate de boală în timpul somnului care ar putea permite o depistare și o intervenție mai timpurii.

PresăDemențeÎncredere înaltă12.08.2026

Oamenii de știință descoperă mecanismul celular care determină atât demența rară din copilărie, cât și boala Alzheimer

Cercetătorii au identificat o cale celulară cheie care implică răspunsurile celulelor imune cerebrale la acumularea deșeurilor, care contribuie la neurodegenerare în demența rară din copilărie și boala Alzheimer. Descoperirile, publicate în Immunity, oferă perspective asupra potențialelor abordări terapeutice pentru condițiile neurodegenerative.

PresăDemențeÎncredere bună08.08.2026

Oamenii de știință descoperă o deplasare a celulelor imunitare legată de vârstă în centrul memoriei cerebrale conectată la riscul Alzheimer

În jurul vârstei de 50 de ani, hippocampul suferă o schimbare în care celulele imunitare protectoare sunt înlocuite de cele pro-inflamatorii, ceea ce ar putea contribui la declinul cognitiv în vânătate. Această descoperire poate explica mecanismele biologice care stau la baza îmbătrânirii normale și riscului crescut de demență mai târziu în viață.

PresăDemențeÎncredere bună07.08.2026

Genomul mamosetului dezvăluie perspective asupra Alzheimerului

Cercetătorii au secvențiat primul genom complet de tamarină și au identificat 76 de gene legate de boala Alzheimer, inclusiv variante noi în PSEN1. Acest studiu pe modelul animal oferă informații genetice valoroase pentru înțelegerea mecanismelor neurodegenerative la primati.

PresăDemențeÎncredere bună07.08.2026

Aproape jumătate din cazurile de demență pot fi legate de factori de risc modificabili

Un studiu longitudinal al creierului a identificat asociații puternice între factorii de risc comuni modificabili—fumatul, hipertensiunea, boala cardiovasculară și dislipidemia—și modificările cerebrale caracteristice demenței vasculare. Cercetarea sugerează că intervențiile de stil de viață care se adresează acestor factori ar putea ajuta potențial la amânarea debut-ului demenței prin reducerea simultană a mai multor procese patologice cerebrale.

PresăDemențeÎncredere bună06.08.2026

Menținerea tensiunii arteriale normale, evitarea diabetului și nefumatul în vârsta de mijloc asociate cu 13 ani suplimentari fără demență

Un studiu de la NYU Langone Health a constatat că adulții cu vârsta între 45-65 de ani care mențin o tensiune arterială normală, nu au diabet și nu fumează sunt asociați cu aproximativ 13 ani suplimentari fără demență. Cercetarea a identificat, de asemenea, diferențe de sex și rasiale în durata de viață fără demență, femeile experimentând perioade mai lungi fără demență decât bărbații și disparități rasiale observate în rezultate.