← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Activitatea plasmatică a β-secretazei 1 corelează cu neurodegenerarea în bolile vasculare cerebrale mici

Acest studiu investigă activitatea enzimatică BACE1 din plasmă ca biomarker în boala vasculară cerebrală mică (CSVD), cu un lot de 163 de pacienți cu CSVD și grupuri de comparație cu vârstnici cognitiv normali și pacienți cu boala Alzheimer. O activitate BACE1 din plasmă mai ridicată a fost găsită în CSVD, corelând cu atrofia hipocampului, markeri de neurofilament din sânge și niveluri de tau, sugerând implicarea în calea neurodegenerativă.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Utilitatea Învățării Scorurilor de Raport din Testul de Memorie a Listei de Cuvinte CERAD în Distingerea Modelelor de Declin Cognitiv la Veterani

Acest studiu evaluează dacă Raportul de Învățare (LR), o metrică nouă derivată din Testul de Memorie a Listei de Cuvinte CERAD, poate diferenția mai bine între tulburările neurocognitive ușoare și majore și între boala Alzheimer și demența vasculară într-o populație de veterani. Rezultatele arată că scorurile LR au distins semnificativ toate grupurile diagnostice cu acuratețe diagnostică puternică, în special pentru boala Alzheimer (AUC=0,91) și demența vasculară (AUC=0,81).

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Deficite de Imagerie Mentale Vizuale în Spectrul Bolii Alzheimer: De la Deteriorarea Cognitivă Ușoară la Demență Ușoară

Acest studiu examinează imagistica mentală vizuală (IMV)—capacitatea de a vizualiza fără aport vizual extern—la pacienți cu boală Alzheimer ușoară și deteriorare cognitivă ușoară amnestică în comparație cu controale sănătoase. Rezultatele arată că pacienții cu Alzheimer prezintă deteriorare generalizată a IMV inclusiv procese de generare, inspectare și transformare, în timp ce pacienții cu MCI prezintă deficite selective în generarea de imagini, sugerând că declinul IMV apare devreme în progresiunea bolii.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Tehnica de Mediere Ponderată 3-1-3 pentru Performanța Rețelelor Neuronale Profunde în Detectarea Bolii Alzheimer Folosind RMN Structural

Acest studiu aplică transfer learning cu rețele neuronale profunde pre-antrenate modificate (VGG16, MobileNet, DenseNet121, NASNetMobile) pentru a clasifica boala Alzheimer din imagini IRM ponderate în T1 folosind baza de date ADNI. Tehnica de mediare a ponderilor 3-1-3 combinată cu fine-tuning a obținut acuratețe ridicată în clasificare (96,25%-98,75%), demonstrând potențialul învățării profunde pentru detecția timpurie a AD.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Terapia cu macro­fage CAR asistată de nano-biomateriale pentru reducerea plăcilor amiloide în boala Alzheimer

Această recenzie examinează strategii terapeutice emergente care utilizează macrofage cu receptor antigen chimaeric (CAR-M) combinate cu nano-biomateriale (cum ar fi nanoparticule pe bază de oxid de fier) pentru a ținti și a reduce plăcile de amiloid-beta în boala Alzheimer. Abordarea urmărește să îmbunătățească livrarea medicamentelor prin bariera hemato-encefală și să sporească stabilitatea și eficacitatea imunoterapiei pentru declinul cognitiv în boala Alzheimer în stadiu incipient.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Biomarkeri în diagnosticul bolii Alzheimer la adulții cu dizabilitate intelectuală

Adulții cu dizabilitate intelectuală se confruntă cu un risc mai mare de demență, cu prezentări atipice și complexitate diagnostică, dar sunt subreprezentați în cercetarea biomarkerilor. Biomarkerii LCS și radiologici utilizați în evaluarea generală a demenței pot avea o utilitate clinică diferită în această populație eterogenă, iar excluderea lor din studii împiedică accesul la terapiile modificatoare de boală emergente.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Examenul mini-mental de stare (Itel-MMSE) realizat prin telefon în Italia: studiu de validare și valori-prag pentru screeningul demenței

Acest studiu multicentric italian validează o versiune telefonică a testului Mini-Mental State Examination (Itel-MMSE) pentru depistarea demenței la 707 persoane vârstnice sănătoase și 368 de pacienți cu tulburări cognitive ușoare sau boala Alzheimer. Cercetarea stabilește scoruri-prag normative ajustate în funcție de vârstă, nivel de educație și sex, cu o precizie diagnostică ridicată în detectarea declinului cognitiv.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Derivat de calcona cu hidroxil DK02 ca ligand multi-țintă pentru boala Alzheimer: Studiu preclinic în pește zebră

Cercetătorii au evaluat DK02, un compus chalcon hidroxilat, în modele zebrafish ale demenței folosind acuplarea moleculară, teste de inhibiție enzimatică și teste comportamentale. DK02 a demonstrat inhibiția acetilcolinesterazei, a îmbunătățit funcția cognitivă, a redus comportamentele asemănătoare anxietății și a arătat efecte neuroprotectoare cu plăci amiloide reduse în țesutul cerebral.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Tulburări de somn și riscul de boală Alzheimer: O cale în ambele direcții

Această recenzie critică explorează relația bidirecțională dintre tulburările somnului și boala Alzheimer, examinând cum întreruperea somnului la indivizii cognitiv normali poate contribui la patogeneza AD și cum neurodegenerarea la pacienții cu AD reglementează anormal ciclurile somn-veghe. Dovezile recente sugerează că clearanța limfatică deficitară în timpul unui somn deficient, împreună cu acumularea amiloid/tau și schimbările astrocitare, stau la baza problemelor de somn în AD, poziționând homeostazia somnului ca un potențial factor de risc modificabil susceptibil la intervenții nefarmacologice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Îmbunătățirea depistării timpurii a declinului cognitiv la vârstnici: un studiu comparativ al modelelor lingvistice mari în notele clinice

Acest studiu a evaluat eficacitatea modelelor mari de limbaj (Llama 2 și GPT-4) pentru detectarea semnelor declinului cognitiv în evidențele electronice de sănătate comparativ cu abordările tradiționale de învățare automată. Folosind 4.949 de secțiuni de note clinice adnotate de la 1.969 de pacienți cu vârsta de 50 de ani și peste, cercetătorii au dezvoltat și testat mai multe strategii de ordonanță LLM alături de modele de bază, o abordare ansamblului arătând promisiuni pentru identificarea timpurie a deficitului cognitiv ușor.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Intervenția timpurie cu stimulare magnetică pulsată ritmică reduce declinul cognitiv în modelul animal 5xFAD de boală Alzheimer

Un studiu în șoareci transgenici cu Alzheimer a constatat că câmpurile magnetice ritmice pulsate (purtător de 40 Hz, repetare de 5 Hz) aplicate zilnic timp de 8 săptămâni au îmbunătățit învățarea și memoria la șoarecii tineri (10 săptămâni) și au redus plăcile de amiloid și inflamația creierului. Tratamentul a fost mai puțin eficace la șoarecii mai bătrâni (18 săptămâni), ceea ce sugerează că intervenția timpurie poate fi esențială pentru potențialul beneficiu terapeutic.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Inițiativa Argentina de Neuroimagistică a Bolii Alzheimer: Pionierat în Cercetarea Demenței și Colaborarea Regională în America Latină

Argentina-ADNI, înființată în 2011 ca parte a Inițiativei internaționale de neuroimagistică în boala Alzheimer, a fost primul efort regional pentru validarea și dezvoltarea biomarkerilor pentru boala Alzheimer în America Latină. Această inițiativă a generat mai multe programe de cercetare multinaționale axate pe prevenție, diagnostic și tratamentul demențelor, furnizând date esențiale pentru planificarea politicilor de sănătate regionale.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Interneuronii pozitivi la parvalbumină ca ținte terapeutice în demență: mecanisme și perspective

Această analiză examinează interneuronii pozitivi la parvalbumină (PV-IN), celule cerebrale specializate care sunt vulnerabile la leziuni și joacă un rol important în funcția cognitivă în diverse tipuri de demență, inclusiv boala Alzheimer și demența vasculară. Autorii discută modul în care pierderea acestor interneuroni contribuie la afectarea memoriei și la declinul cognitiv, propunându-i ca potențiale ținte terapeutice noi pentru tratamentul demenței.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Biomarkeri pe bază de sânge ai bolii Alzheimer: Standardizare și implementare clinică

Această revistă examinează rolul biomarkerilor sanguini în detecția timpurie a bolii Alzheimer, evidențiind progresele în măsurarea amiloid-β, proteinei tau, light chain neurofilament și proteinei gliare fibrare acidă ca alternative diagnostice precise la prelevarea invazivă a lichidului cerebrospinal și imagistica neurală. Autorii subliniază că standardizarea procedurilor de colectare a probelor și stabilirea unor limite diagnostice clare sunt esențiale pentru traducerea acestor biomarkeri în programe de screening clinic la scară largă și programe de prevenție.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Screenarea pentru boala Alzheimer preclinica si prodromala in studiile clinice: predictia categoriei cadrului de cercetare NIA-AA ATN folosind simptomele neuropsihiatrice

Acest studiu investigheaza dacă simptomele neuropsihiatrice pot prezice starea biomarkerilor bolii Alzheimer (clasificarea ATN) în stadiile preclinice și prodromale pentru recrutarea în studii clinice. Cercetarea aplică cadrul de cercetare NIA-AA pentru a îmbunătăți identificarea persoanelor cu risc, adecvate pentru studiile de intervenție timpurie.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Rezistență și Reziliență la Boala Alzheimer: Mecanisme și Implicații Terapeutice

Acest articol examinează mecanismele prin care unii indivizi rezistă la schimbările neuropatologice ale Alzheimer sau și mențin funcția cognitivă în ciuda unei patologii cerebrale semnificative, evidențiind că demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. Înțelegerea acestor procese de rezistență și reziliență poate informa strategiile preventive și terapeutice pentru a întârzia sau preveni demența Alzheimer.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Rezerva cognitivă, educația și declinul cognitiv în cazul bolii Alzheimer cu debut tardiv: o analiză retrospectivă

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 642 de pacienți cu boala Alzheimer, a analizat modul în care nivelul de educație (un indicator al rezervei cognitive) influențează vârsta la momentul diagnosticării și evoluția declinului cognitiv. Un nivel de educație mai ridicat a întârziat diagnosticul în grupurile cu nivel de educație mediu-ridicat, dar a fost asociat, în mod paradoxal, cu o deteriorare cognitivă mai rapidă, ceea ce sugerează că mecanismele rezervei cognitive funcționează diferit în funcție de straturile educaționale și că indicatorii de rezervă s-ar putea să nu surprindă pe deplin factorii protectori subiacenți.