Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună26.10.2026

Dieta mediteraneană legată de niveluri mai ridicate de proteine mitocondriale neuroprotectoare la adulții mai vârstnici

Cercetătorii au constatat că adulții mai în vârstă care respectau strict dieta mediteraneană prezentau niveluri crescute de humanină și SHMOOSE, proteine mitocondriale asociate cu beneficii cardiovasculare și neuroprotectoare. Deși aceste constatări sugerează un mecanism care leagă modelele alimentare de prevenția bolilor legate de vârstă, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cauzalitatea în loc de simplă corelație.

PresăDemențeÎncredere bună26.10.2026

Aspirina în doze mici asociată cu risc de demență cu 70% mai scăzut la persoanele în vârstă cu predispoziție genetică

Cercetătorii au identificat faptul că adulții mai în vârstă care poartă variante genetice specifice au arătat o reducere relativă de 70% a riscului de demență atunci când luau aspirin în doze mici, deși studiile mari anterioare nu au găsit niciun efect protector universal. Descoperirea sugerează că profilarea genetică ar putea identifica subpopulații care ar putea beneficia de aspirin pentru prevenirea demenței, subliniind importanța abordărilor medicinei personalizate.

PresăDemențeÎncredere bună21.10.2026

Numărul scăzut de pași pe zi asociat cu risc mai mare de demență, boala Parkinson și accident vascular cerebral

Un studiu prezentat la conferința anuală a Asociației Neurologice Americane a constatat că adulții care parcurgeau în medie mai puțin de 5.000 de pași zilnic aveau o rată aproape de două ori mai mare de diagnostice de demență, boală Parkinson sau accident vascular cerebral în comparație cu cei care parcurgeau mai mult de 12.000 de pași. Cercetarea sugerează că datele din brățări de activitate fizică ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc neurologic crescut în funcție de nivelurile activității fizice.

PresăDemențeÎncredere bună20.10.2026

Virusul Herpes Labial Reprogramează Celulele Imunității Cerebrale, Imitând Inflamația Asociată Alzheimer-ului

Cercetările arată că HSV-1 (virusul herpes simplex de tip 1) poate reprograma celulele microgliale—celule imunitare cerebrale responsabile de funcțiile de întreținere—potențial asemănătoare tiparelor inflamatorii observate în boala Alzheimer. Studiul sugerează că HSV-1 poate perturba homeostazia normală a sistemului imunitar cerebral, deși cauzalitatea directă în neurodegenerare necesită cercetări suplimentare.

PresăDemențeÎncredere înaltă20.10.2026

Apropierea de spații verzi asociată cu risc mai scăzut de demență la persoanele în vârstă din zonele urbane

Un studiu prospectiv pe 16 ani al aproape 3.000 de adulți vârstnici a arătat că rezidenții urbani cu mai mult spațiu verde la o distanță de 100 de metri de casele lor aveau un risc cu aproximativ 20% mai scăzut de demență. Cercetarea sugerează că apropierea de spații verzi poate sprijini sănătatea creierului și are implicații pentru strategiile de planificare urbană.

PresăDemențeÎncredere bună20.10.2026

Mersul pe jos 3.000 de pași zilnic poate încetini schimbările cerebrale legate de Alzheimer, arată un studiu

Cercetările arată că mersul regulat este asociat cu o acumulare redusă de proteina tau și aproximativ jumătate din rata declinului cognitiv la persoanele cu semne timpu­rii de Alzheimer. Beneficiile par cel mai pronunțate la 5.000–7.500 de pași zilnici, sugerând că ținta frecvent citată de 10.000 de pași poate depăși ceea ce este necesar pentru neuroprotecție.

PresăDemențeÎncredere bună20.10.2026

De ce unii oameni evită Alzheimer-ul în ciuda unui gen de risc ridicat

Cercetătorii au identificat o rară mutație genetică care protejează persoanele care poartă gene de risc pentru Alzheimer de declinul cognitiv până în anii 80 prin prevenirea acumulării patologice de proteine în creier. Această descoperire oferă insight-uri asupra mecanismelor neuroprotectoare naturale și poate informa strategiile terapeutice viitoare pentru prevenția Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună18.10.2026

Celulele Protectoare ale Creierului Disfuncționale Asociate cu Declinul Cognitiv Legat de Vârstă

Cercetătorii au identificat că oligodendrocitele, celule cerebrale în mod normal protectoare, pot deveni disfuncționale odată cu vârsta și pot produce o mielin excesivă care dăunează fibrelor nervoase. Această disfuncție celulară poate contribui la pierderea memoriei și declinul cognitiv în îmbătrânire, oferind o perspectivă nouă asupra mecanismelor neurodegenerative.

PresăDemențeÎncredere bună17.10.2026

Noua abordare a administrării medicamentelor arată potențial pentru tratarea bolilor neurodegenerative

Cercetătorii explorează noi metode pentru a administra medicamente terapeutice pe bază de anticorpi în traversarea barierei hemato-encefalice pentru a trata condiții neurodegenerative, inclusiv boala Parkinson, boala Alzheimer și SLA. Mecanismele de protecție ale creierului care previn infecția creează, de asemenea, bariere pentru tratamentele medicale benefice, prezentând o provocare majoră în dezvoltarea terapiilor eficace.

PresăDemențeÎncredere bună16.10.2026

Medicamente cu efect modificator al bolii Alzheimer: Disparități în accesul pacienților în funcție de rasă și starea de sănătate

Medicamentele recente care vizează amiloidul pot încetini declinul cognitiv în boala Alzheimer, dar cercetările emergente indică un acces inegal la aceste tratamente în diferitele populații de pacienți. Rasa, vulnerabilitatea socioeconomică și afecțiunile de sănătate comorbide influențează semnificativ cine primește terapii care modifică boala.

PresăDemențeÎncredere bună16.10.2026

Studiul de autopsie cerebrală arată că eliminarea amiloidului corelează cu patologia tau redusă în boala Alzheimer

Examinarea țesutului cerebral al unui pacient cu Alzheimer a relevat că regiunile cu plăci amiloide eliminate prezentau o acumulare minimă de tau, în timp ce zonele adiacente deteriorate arătau o depunere extinsă de tau. Acest lucru sugerează că îndepărtarea amiloidului poate oferi neuroprotecție și poate încetini progresiunea bolii, în special cu intervenție precoce, deși este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma relevanța clinică.

PresăDemențeÎncredere bună14.10.2026

PCOS asociat cu risc crescut de Alzheimer și demență

Cercetările indică faptul că femeile cu PCOS (sindromul ovarelor polichistice, redenumit PMOS) au risc ridicat pentru boala Alzheimer și demență, mediat prin rezistența la insulină și mecanismele legate de obezitate. Relația evidențiază disfuncția metabolică ca factor contributor la neurodegenrare, mai degrabă decât o cauzare directă.

PresăDemențeÎncredere bună12.10.2026

Studiu pe 16 ani Leagă Agravarea Vederii de Risc Mai Mare de Demență la Adulții în Vârstă

Un studiu prospectiv de 16 ani pe peste 15.000 de adulți vârstnici din Hong Kong a constatat că deficiența vizuală moderată până la severă este asociată cu risc crescut de demență, declinul vizual rapid consolidând în continuare această asociație. Cercetarea estimează că pierderea vizuală severă corespunde cu 2,1 ani mai puțini fără demență, dar nu stabilește dacă corectarea viziunii poate preveni dezvoltarea demenței.

PresăDemențeÎncredere bună10.10.2026

Testele de sânge de rutină pot dezvălui riscul viitor de demență

Cercetările prezentate la Congresul ECNP și publicate în Jurnalul Bolii Alzheimer sugerează că biomarkerii detectabili în testele de sânge standard efectuate în cadrul controalelor de rutină ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai mare pe termen lung pentru demență. Această descoperire ar putea permite o stratificare mai timpurie a riscului și monitorizarea în practica clinică.

PresăDemențeÎncredere bună10.10.2026

Cercetarea sintetizează dovezi privind modelele dietetice și performanța cognitivă în riscul de demență.

Cercetătorii au armonizat datele din mai multe studii pentru a clarifica relațiile dintre diferitele modele dietetice și performanța cognitivă, funcția executivă și riscul de demență, abordând lacunele identificate de Comitetul Consultativ al Ghidurilor Dietetice din 2025. Lucrarea vizează furnizarea de perspective bazate pe dovezi cu privire la modul în care dieta poate influența sănătatea creierului, deși autorii recunosc limitările datelor existente.

PresăDemențeÎncredere înaltă06.10.2026

Încetinește, evocare amintiri dacă simți că e potrivit: sfaturi practice pentru a vorbi cu persoane cu demență

Comunicarea eficientă cu persoanele cu demență se bazează pe principii fundamentale de respect și evitarea presupunerilor, îmbunătățite prin strategii practice. Articolul oferă îndrumări acționabile pentru a face conversațiile mai semnificative și mai puțin stresante atât pentru persoana cu demență, cât și pentru persoanele care o îngrijesc.

PresăDemențeÎncredere bună06.10.2026

Un medicament existent ar putea opri inflamația creierului în boala Alzheimer

Cercetările demonstrează că blocarea receptorului P2X7 reduce neuroinflam­ația în țesutul cerebral uman, oferind potențial o țintă terapeutică pentru boala Alzheimer și traumatismul cranioencefauc. Această abordare de repoziționare a medicamentelor identifică un mecanism existent care ar putea ajuta la gestionarea proceselor neuroinflama­torii implicate în condiții neurodegenerative.