Îngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.
383 de articoleCercetătorii investighează dacă jocurile video pot servi ca instrument terapeutic pentru adolescenții care suferă de tulburări de anxietate. Studiul abordează modul în care anxietatea afectează semnificativ funcționarea zilnică a adolescenților, inclusiv performanța academică și relațiile sociale.
Un studiu a constatat că nivelurile crescânde de testosteron sunt asociate cu simptome accentuate de anxietate și depresie la copiii cu vârsta între 10-12 ani. Cercetarea evidențiază factorii hormonali ca predictori importanți ai disconfortului emoțional în timpul dezvoltării pubertare precoce.
Cercetătorii au identificat neuronii C1 productori de epinefrină în medula creierului spinal ca reglatori importanți implicați în modularea răspunsurilor anxioase pe termen lung. Această descoperire oferă noi perspective asupra mecanismelor neurale care stau la baza anxietății și poate informa abordări terapeutice viitoare.
Cercetări publicate în The American Journal of Psychiatry au constatat că fluoxetina (un ISRS), terapia comportamental-cognitivă și combinația acestora produc o reducere comparabilă a simptomelor la tinerii cu tulburări de anxietate. Aceasta sugerează că există multiple opțiuni de tratament bazate pe dovezi pentru gestionarea anxietății la tineri.
O meta-analiză a 27 de studii a identificat asocieri de intensitate redusă până la moderată între utilizarea aplicațiilor de întâlniri bazate pe gestul de „swipe” și consecințe negative asupra sănătății mintale, în special modele de utilizare compulsivă, preocupări legate de imaginea corporală și anxietate legată de aspectul fizic. Autorii au subliniat, pe bună dreptate, că datele transversale nu pot stabili o relație de cauzalitate, ci doar o corelație.
Cercetătorii de la Institutul Salk au identificat mecanismele neuronale care leagă senzația de durere fizică de procesarea emoțională, contribuind la explicarea diferențelor individuale în ceea ce privește percepția durerii. Descoperirea ar putea duce la identificarea unor noi ținte terapeutice pentru afecțiunile caracterizate de durere cronică, precum fibromialgia și sindromul de stres posttraumatic (PTSD), care să nu se bazeze pe medicamente care creează dependență.
Cercetătorii au expus șobolani masculi la DEHP, un plastifiant prezent în dispozitive medicale și jucării, în primele etape ale vieții și au observat comportamente de tip anxios de durată la vârsta adultă, inclusiv evitarea spațiilor deschise și reacții de imobilizare. Acest studiu pe animale sugerează posibile efecte neurobiologice pe termen lung ale expunerii timpurii la substanțe chimice plastifiante, deși rămâne de stabilit dacă acestea se aplică și în cazul oamenilor.
Beta-blocanții reduc anxietatea prin blocarea efectelor fizice ale adrenalei în timpul răspunsurilor de luptă sau fugă, deși sunt cunoscuți în primul rând ca medicamente cardiovasculare. Ei acționează asupra simptomelor somatice ale anxietății mai degrabă decât să abordeze cauzele subiacente.
Cercetătorii de la Universitatea Uppsala și Institutului Karolinska au descoperit că terapia comportamentală cognitivă bazată pe internet poate reduce în mod eficient simptomele de anxietate și stres la pacienții cu cardiomiopatia takotsubo (sindromul inimii frânte), o afecțiune care afectează în principal femeile. Intervenția a ajutat pacienții să gestioneze mai bine răspunsurile lor emoționale la această afecțiune.
Un studiu longitudinal australian a urmărit schimbările de personalitate de la începutul până la vârsta mijlocie a vieții adulte, constatând că, în timp ce majoritatea trăsăturilor de personalitate se maturizează în mod previzibil, persoanele cu anxietate și depresie persistente prezintă o dezvoltare emoțională mai lentă. În ciuda îmbunătățirilor până la vârsta mijlocie, cei cu condiții mentale în curs de desfășurare menține o neuroticism mai ridicat și o instabilitate emoțională mai pronunțată în comparație cu colegii lor neafectați.
Neurobiologul Jennifer Mitchell de la UCSF conduce studii clinice ale MM120, o formă farmaceutică de LSD, pentru tratarea tulburării de anxietate generalizată prin promovarea neuroplasticității și reducerea modelelor rigide de gândire. Rezultatele inițiale ale studiului arată că tratamentul cu doză unică depășește medicamentele standard pentru simptomele de anxietate.
Cercetătorii au identificat două populații de microglii în creier care par să aibă efecte opuse asupra anxietății — una promovează și cealaltă suprimă răspunsurile anxioase. Această descoperire sugerează că semnalizarea imună, nu doar activitatea neurală singură, ar putea juca un rol de reglare în modularea anxietății.
Un studiu NYU pe peste 700 de femei a descoperit că cele cu anxietate mai mare legată de îmbătrânire au prezentat markeri de îmbătrânire biologică mai rapidă, măsurați prin ceasuri epigenetice. Fricile legate de sănătate în context de îmbătrânire au arătat cea mai puternică asociere cu îmbătrânirea accelerată, în timp ce preocupările privind aspectul fizic sau fertilitatea nu au.
O revizuire cuprinzătoare a cercetării privind cannabis-ul medicinal a constatat dovezi insuficiente care să susțină utilizarea acestuia pentru anxietate, depresie sau PTSD, cu riscuri potențiale incluzând psihoza și dependența. Există dovezi limitate și slabe pentru alte condiții precum insomnia și autism, determinând apeluri pentru supraveghere reglementară a utilizării cannabis-ului.
Cercetările demonstrează că astrocitele, celule cerebrale considerate anterior doar ca având un rol de susținere, reglează în mod activ formarea, recuperarea și dispariția memoriei fricii prin interacțiuni neuronale. Această descoperire ar putea duce la abordări terapeutice noi pentru tulburările de anxietate și cele bazate pe frică, prin acționarea asupra activității astrocitelor.
Cercetătorii au identificat neuronii amigdalei cruciali pentru reglarea anxietății și comportamentului social. Restabilirea activității normale în acest circuit cerebral a inversat anxietatea și deficitele sociale la șoareci, sugerând o potențială țintă terapeutică pentru tulburările de anxietate.
Un studiu examinează de ce unii copii și adolescenți dezvoltă tulburări de sănătate mintală, inclusiv PTSD, anxietate și depresie, după experiențe traumatice. Cercetarea identifică factori de protecție și factori de risc care influențează rezultatele psihologice după expunerea la traume.
Un studiu a constatat că anxietatea și insomnia sunt asociate cu un număr redus de celule natural killer la tinerele din Arabia Saudită, anxietatea mai accentuată fiind corelată cu un număr mai mic de celule NK. Rezultatele sugerează că stresul ar putea afecta funcția imunitară prin modificări celulare măsurabile.
