ADHD

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă27.06.2026

Validarea Scalei germane de evaluare a anxietății la copiii cu autism, completată de părinți: abordarea suprapunerii diagnostice și a tiparelor de anxietate specifice autismului

Acest studiu de validare a analizat versiunea germană a Scalei de anxietate pentru copiii cu tulburări din spectrul autist – versiunea pentru părinți (ASC-ASD-P) la 317 tineri dintr-o clinică de autism, dintre care 120 de copii cu autism, demonstrând o consistență internă excelentă și o validitate convergentă cu măsurători comportamentale consacrate. Tinerii cu autism au prezentat scoruri mai ridicate la anxietate și incertitudine decât colegii lor fără autism, confirmând sensibilitatea scalei la manifestările de anxietate specifice autismului, deși unele subscale necesită perfecționare pentru o aplicabilitate mai largă pe întregul spectru al autismului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Agomelatina comparativ cu escitalopramul în tratamentul depresiei la persoanele cu epilepsie: un studiu randomizat controlat

Acest studiu randomizat, dublu-orb, a comparat agomelatina și escitalopramul la 51 de persoane cu epilepsie și tulburare depresivă majoră, evaluând efectele asupra depresiei, frecvenței crizelor, somnului, funcțiilor cognitive și calității vieții. Ambele medicamente au ameliorat depresia în mod similar, cu evenimente adverse minime; escitalopramul a demonstrat o îmbunătățire mai mare a calității vieții, în timp ce agomelatina a prezentat rezultate mai bune în ceea ce privește memoria verbală, fără efecte semnificative asupra frecvenței crizelor în niciunul dintre grupuri.

StudiuADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Simptomele sensibilizării centrale la copiii cu ADHD și la părinții acestora: un studiu caz-martor

Acest studiu de tip caz-martor a constatat că copiii cu ADHD au prezentat simptome de sensibilizare centrală (intensitate crescută a durerii și sensibilitate senzorială) semnificativ mai pronunțate în comparație cu colegii neurotipici, existând corelații mai puternice între scorurile de sensibilizare centrală și intensitatea durerii în grupul cu ADHD. Părinții copiilor cu ADHD au prezentat, de asemenea, simptome accentuate de sensibilizare centrală, ceea ce sugerează posibile tipare familiale în ceea ce privește coexistența ADHD-ului și a sensibilizării centrale.

StudiuADHDÎncredere bună26.06.2026

Diagnosticul ADHD la copii pe baza caracteristicilor de modulare a amplitudinii EEG și a învățării automate

Acest studiu propune un cadru de diagnosticare a ADHD-ului la copii prin extragerea caracteristicilor de modulație a amplitudinii din semnalele EEG descompuse prin analiza wavelet, obținând o precizie de 99,46% cu ajutorul unui clasificator KNN. Abordarea integrează caracteristici convenționale și noi de modulație a amplitudinii, informațiile discriminatorii fiind concentrate în benzile gamma/beta și în regiunile frontale ale creierului, depășind performanțele metodelor anterioare.

StudiuADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Experiențele studenților care trăiesc cu ADHD în timpul studiilor universitare: o meta-etnografie

Această sinteză meta-etnografică a 25 de studii calitative (2000-2023) analizează modul în care ADHD-ul afectează performanța academică, interacțiunile sociale și starea generală de bine a studenților universitari, prevalența fiind estimată la aproximativ 16%. Rezultatele evidențiază dificultăți frecvente legate de organizare, gestionarea timpului și concentrare, alături de provocări legate de tranziția către mediul universitar și de măsurile de adaptare generice insuficiente, subliniind totodată că sprijinul personalizat și programele de sprijin între colegi îmbunătățesc semnificativ succesul academic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Sindromul serotoninergic postoperator la un pacient cu ADHD și depresie rezistentă la tratament

Un raport de caz descrie un pacient cu ADHD și depresie rezistentă la tratament care a dezvoltat sindromul serotoninergic în perioada postoperatorie, ca urmare a utilizării concomitente de venlafaxină, opioide, stimulante și canabis. Afecțiunea a fost diagnosticată pe baza criteriilor Hunter și a fost tratată cu succes prin întreruperea administrării medicamentelor serotoninergice și prin măsuri de îngrijire de susținere.

StudiuADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Formarea comportamentală a părinților, față în față vs. online, pentru copiii mici cu ADHD: studiu comparativ al rezultatelor

Acest studiu randomizat controlat a comparat programul tradițional de formare comportamentală a părinților, desfășurat față în față, cu cel asincron online, destinat copiilor mici cu ADHD (n = 196, vârsta medie 50 de luni), cu un grup de control pe lista de așteptare, ambele formate demonstrând o eficacitate echivalentă atât în evaluările comportamentale realizate de părinți, cât și în cele mascate. Desfășurarea online s-a dovedit la fel de fezabilă și acceptabilă ca și sesiunile față în față, ceea ce sugerează că ar putea reduce barierele de acces, menținând în același timp beneficiile terapeutice.

StudiuADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Progrese în studiile de neuroimagistică privind anomaliile talamice la copiii cu ADHD

Această analiză examinează rezultatele RMN care evidențiază anomalii structurale și funcționale ale talamusului la copiii cu ADHD, inclusiv volumul redus al anumitor nuclei și afectarea căilor din substanța albă. Dovezile indică faptul că medicamentele precum metilfenidatul și atomoxetina pot favoriza normalizarea structurii talamice și a conectivității rețelei, indicatorii de imagistică talamică prezentându-se ca biomarkeri promițători pentru evaluarea riscului genetic, clasificarea subtipurilor clinice și predicția răspunsului la tratament.

StudiuADHDÎncredere bună26.06.2026

Nivelurile serice de feritină și zinc la copiii cu ADHD: un studiu caz-martor realizat în Irak

Acest studiu de tip caz-martor a comparat nivelurile serice de feritină și zinc la 66 de copii cu ADHD recent diagnosticați, care nu au urmat încă niciun tratament, cu cele ale unui grup de 110 subiecți sănătoși din Irak, constatând niveluri semnificativ mai scăzute ale ambilor micronutrienți în grupul cu ADHD și o corelație puternică cu severitatea simptomelor. Nivelurile scăzute de zinc și feritină au fost asociate cu anumite manifestări specifice ale ADHD, sugerând un rol potențial al acestor micronutrienți în fiziopatologia ADHD, deși studiul nu stabilește o relație de cauzalitate și nici implicații terapeutice.

StudiuADHDÎncredere bună26.06.2026

Stilul parental pozitiv este asociat cu o reziliență mai mare la copiii cu ADHD

Acest studiu a analizat 181 de copii cu ADHD (cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani) și a constatat că un nivel mai ridicat al comportamentelor parentale pozitive și al acceptării de către colegi a fost asociat în mod independent cu un nivel mai ridicat de reziliență auto-raportată. Vârsta mai înaintată și funcționarea intelectuală la limita normalului au reprezentat factori protectori corelați invers cu reziliența în această populație.

StudiuADHDÎncredere înaltă26.06.2026

Vulnerabilități cognitive specifice anumitor domenii în cazul ADHD: impactul tulburării specifice de învățare comorbide asupra profilurilor WISC-IV

Acest studiu retrospectiv a analizat profilurile cognitive ale unui număr de 105 copii (cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani) cu ADHD, utilizând testul WISC-IV, comparând copiii cu și fără tulburare specifică de învățare (SLD) comorbide. Copiii cu ADHD și tulburare specifică de învățare (SLD) comorbide au prezentat scoruri semnificativ mai scăzute la subpróbele „Înțelegere verbală”, „Raționament perceptiv” și „Memorie de lucru” în comparație cu cei care prezentau doar ADHD, memoria de lucru fiind în mod constant domeniul cognitiv cu cele mai scăzute scoruri în toate grupurile.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună26.06.2026

Hiperprolactinemia simptomatică care imită o patologie hipofizară la un copil cu sindromul Landau-Kleffner și tulburare din spectrul autist: raport de caz

O fetiță în vârstă de 12 ani, diagnosticată cu tulburare din spectrul autist, sindromul Landau-Kleffner și dizabilitate intelectuală, a prezentat galactoree, probleme de vedere și căderi în timpul tratamentului cu risperidonă; rezultatele analizelor de laborator au evidențiat un nivel crescut al prolactinei (40,2 ng/mL), însă examinările imagistice normale au exclus prezența unei tumori hipofizare. Trecerea de la risperidonă la olanzapină a dus la dispariția completă a simptomelor și la normalizarea nivelului de prolactină (2,2 ng/mL) în decurs de trei luni, subliniind importanța monitorizării nivelurilor de prolactină la copiii tratați cu medicamente antipsihotice.

PresăADHDÎncredere bună25.06.2026

Oamenii de știință descoperă celule cerebrale străvechi care ajută la blocarea distragerilor

Cercetătorii au identificat neuroni într-o regiune veche a creierului care funcționează ca un filtru de concentrare, permițând orientarea selectivă a atenției către stimulii relevanți. Dezactivarea temporară a acestor neuroni la șoareci a produs simptome de distragere a atenției similare celor din ADHD, care s-au normalizat odată cu reactivarea lor, sugerând existența unui mecanism biologic care stă la baza reglării atenției.

StudiuADHDÎncredere bună25.06.2026

Eficacitatea și siguranța SPN-812 (viloxazină cu eliberare prelungită) la copii și adolescenți cu ADHD: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a cinci studii clinice randomizate controlate, care au implicat 1.619 pacienți pediatrici (cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani), demonstrează că SPN-812, la doze de 100, 200 și 400 mg/zi, a îmbunătățit semnificativ simptomele ADHD în comparație cu placebo, conform mai multor scale de evaluare validate. SPN-812, la doza de 300 mg/zi, a prezentat profiluri de siguranță favorabile, fără un risc crescut de evenimente adverse grave, cum ar fi sincopa, deși dozele mai mari au fost asociate cu somnolență crescută și scăderea apetitului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună24.06.2026

Efectul diagnosticului anterior de depresie asupra evoluției tulburării bipolare: un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu de cohortă retrospectiv a analizat 5.595 de pacienți japonezi la care s-a pus recent diagnosticul de tulburare bipolară, pentru a examina dacă un diagnostic anterior de depresie și durata acestuia au influențat ratele de spitalizare psihiatrică și din orice cauză, precum și mortalitatea. Pacienții cu antecedente de depresie au prezentat un risc ușor mai scăzut de spitalizare din orice cauză (HR = 0,87), durata depresiei anterioare (≥ 1 an față de < 1 an) neavând un impact semnificativ asupra rezultatelor privind spitalizarea psihiatrică.

PresăADHDÎncredere bună23.06.2026

S-a descoperit că niște neuroni vechi din trunchiul cerebral controlează atenția

Cercetătorii au identificat un circuit conservat din punct de vedere evolutiv, format din neuroni inhibitori din trunchiul cerebral, care reglează atenția spațială selectivă. Această descoperire ar putea contribui la o mai bună înțelegere a mecanismelor atenției relevante pentru afecțiuni precum ADHD.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună23.06.2026

Autismul în schizofrenie și legătura sa inițială cu tulburarea de identitate: restituirea unui concept împrumutat

Acest articol academic urmărește originile istorice ale termenului „autism”, creat de Eugen Bleuler în 1910 pentru a descrie schizofrenia, precum și modul în care acest concept a fost ulterior preluat pentru a descrie tulburarea din spectrul autist, ceea ce a dus la confuzie în ceea ce privește diagnosticul. Autorii susțin că trăsăturile autiste din schizofrenie diferă fundamental de tulburarea din spectrul autist — având la bază o tulburare a sinelui, mai degrabă decât autismul de dezvoltare — și propun ca această distincție să fie considerată crucială pentru un diagnostic diferențial precis și un tratament adecvat.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună22.06.2026

Legătura dintre tulburarea bipolară și boala Parkinson: o analiză a mecanismelor dopaminergice și a implicațiilor clinice

Această sinteză a literaturii de specialitate examinează asocierea dintre tulburarea bipolară și boala Parkinson, concentrându-se asupra disfuncției dopaminergice comune din căile nigrostriatale și mezolimbice. Analize și meta-analize recente indică un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson la pacienții cu tulburare bipolară, deși diferențierea parkinsonismului idiopatic de cel indus de medicație necesită o evaluare atentă, inclusiv scanări DAT.

Studii și știri