Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleJocurile de noroc online prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea mentală, inclusiv dependența, depresia și anxietatea, în special în rândul populațiilor vulnerabile. Intervențiile bazate pe dovezi și abordările de sănătate publică sunt esențiale pentru a aborda această provocare din ce în ce mai importantă legată de dependența comportamentală.
Acest comentariu sintetizează constatări din patru studii care utilizează modelarea predictivă bazată pe conectom pentru a prezice dorința în tulburările de folosire de substanțe și adicțiile comportamentale, examinând diferențele în metode, eșantioane și conceptualizări ale dorința. Autorii dezvoltă un model teoretic al relațiilor conectivitate funcțională-dorință pentru a consolida intuițiile din abordări de cercetare eterogene.
Acest articol evaluat de colegi susține că cercetarea dependenței comportamentale ar trebui să-și dezvolte propriul cadru teoretic, în loc să fie forțată în modele de tulburări prin consum de substanțe. Autorii propun că considerații diagnostice și mecaniciste distincte sunt necesare pentru a înțelege și trata corect dependențele comportamentale.
Această revizuire sistematică a 16 studii examinează diferențele de gen în comportamentul de căutare a ajutorului pentru tulburări de adicție, constatând că bărbații caută ajutor mai puțin frecvent decât femeile din cauza barierelor care includ stigma socială și discriminarea. Analiza acoperă tulburări de consum de substanțe, jocuri de noroc, tutun, opioids și condiții legate de marijuana, oferind dovezi pentru dezvoltarea abordărilor de tratament a adicției adaptate în funcție de gen.
Această recenzie examinează modul în care îmbogățirea mediului—inclusiv activitatea fizică, terapia comportamental-cognitivă, meditația și angajamentul social—modulează căile neurobiologice implicate în tulburarea de consum de alcool, cum ar fi semnalizarea BDNF și axa HPA. Aceste abordări complementare arată promisiune în reducerea consumului de etenol și în îmbunătățirea rezultatelor tratamentului atunci când sunt combinate cu intervenții clinice standard.
Această revizuire sistematică a examinat tratamentele bazate pe dovezi pentru impulsivitate și compulsivitate în cadrul dependențelor comportamentale, identificând 14 studii din 764 articole analizate. Terapia cognitivă-comportamentală a demonstrat eficacitate în cadrul mai multor tipuri de adicții (jocuri de noroc, comportament sexual compulsiv, cumpărături), în timp ce terapia dialectică a comportamentului și terapia acceptării și angajamentului au arătat eficacitate pentru utilizarea problematică a internetului, sugerând mecanisme de intervenție distincte în funcție de subtipul de adicție.
Acest studiu realizat de consorțiul ENIGMA a analizat predicția vârstei cerebrale la 2.606 de participanți (1.725 cu tulburări legate de consumul de substanțe, 881 de subiecți din grupul de control) din 38 de centre, utilizând date RMN și algoritmi de învățare automată. Rezultatele au arătat că tulburarea legată de consumul de alcool a fost asociată cu o îmbătrânire accelerată a creierului, în timp ce consumul de stimulente de tip amfetaminic a prezentat modele regionale diferite, oferind dovezi că substanțele diferite afectează maturizarea creierului în mod diferit.
Articolul examinează modul în care stigmatul social creează bariere care împiedică indivizii să caute și să finalizeze tratamentul dependenței. Reducerea stigmatizării este prezentată ca un factor important în îmbunătățirea implicării în tratament și a rezultatelor recuperării.
Această lucrare explorează aplicația potențială a terapiei asistate de substanțe psihodelice (PAT) combinate cu psihoterapie pentru tratarea tulburării de joc compulsiv, trasând paralele cu beneficiile demonstrate în anxietate, depresie, PTSD și tulburări de abuz de substanțe. Autorii propun că mecanismele neurobiologice comune dintre tulburarea de joc compulsiv și alte dependențe justifică investigarea eficacității PAT pentru această condiție, subliniind în același timp necesitatea cercetării riguroase viitoare.
Această recenzie sintetizează cercetările de neuroimagistică documentând alterări structurale ale creierului la persoanele cu tulburare de joc, care afectează aproximativ 2% din populație. Analiza integrează modele psihologice, sociale și neurobiologice, evidențiind disfuncția în sistemul de recompensă și rețelele de reglare emoțională, cu modificări raportate ale volumului substanței gri în regiuni prefrontale, temporale, parietale și limbice.
O analiză națională a înregistrărilor electronice de sănătate (2016-2021) a examinat modelele de prescripție pentru medicamente aprobate de FDA pentru tulburarea de consum de alcool (naltrexon, acamprosat, disulfiram) în rândul a 19.840 de clinicieni unici. Psihiatrii și furnizorii de practică avansată au fost semnificativ mai predispuși decât medicii de familie să prescrie aceste medicamente la mai mulți pacienți, iar clinicienii care se specializeaza în tulburările de consum de droguri arătând volumele de prescripție cele mai ridicate.
Această revizuire examinează relația bidirecțională dintre perturbarea ritmului circadian (cauzată de munca pe schimburi, expunerea la lumină artificială și jetlag) și tulburarea de consum de substanțe, mediată prin eliberarea defectuoasă a neurotransmițătorilor și disfuncția circuitelor de recompensă mesolimbice. Autorii discută cum cronalterapia—intervenții care vizează ritmurile circadiene—poate oferi beneficii complementare în strategiile de tratament al TCS.
Acest studiu a examinat conștientizarea corpului (interoceptia) la pacienții cu tulburare de consum de alcool și dependență de jocuri de noroc folosind Chestionarul de Percepție Corporală, constatând că ambele grupuri aveau o conștientizare semnificativ mai scăzută decât controalele sănătoase, iar pacienții cu tulburare de joc prezentând scori notabil mai scăzuți decât cei cu tulburare de consum de alcool. Rezultatele sugerează că deficiența interoceptivă poate fi mai severă în dependența comportamentală în comparație cu dependența pe bază de substanțe.
Această analiză narativă examinează relația complexă dintre spiritualitate și dependențele comportamentale, inclusiv tulburarea de joc, tulburarea de jocuri de noroc, problemele legate de utilizarea internetului, problemele legate de utilizarea smartphone-ului, comportamentul sexual compulsiv și cumpărăturile compulsive. Analiza sintetizează literatura de specialitate, arătând că spiritualitatea poate acționa fie ca factor de protecție care susține recuperarea, fie ca potențial factor de risc, cu implicații pentru practica clinică și cercetările viitoare.
Această analiză narativă examinează cinci dependențe comportamentale (tulburarea de jocuri de noroc, tulburarea de jocuri online, comportamentul sexual compulsiv, cumpărăturile compulsive și utilizarea problematică a rețelelor sociale), relevanța lor clinică, validarea diagnosticului și comorbitatea frecventă cu depresia, anxietatea și ADHD. Terapia cognitiv-comportamentală beneficiază de cel mai puternic sprijin empiric în ceea ce privește tratamentul, întrucât niciun medicament nu are aprobare de reglementare pentru dependențele comportamentale, ceea ce subliniază necesitatea unor abordări îmbunătățite de screening și de sănătate publică.
Acest articol analizează potențialele aplicații și limitările tehnologiilor de inteligență artificială în abordarea provocărilor legate de dependență în domeniile prevenirii, diagnosticării și tratamentului. Lucrarea abordează atât oportunitățile promițătoare pe care le oferă inteligența artificială pentru intervenții personalizate, cât și obstacolele practice, etice și tehnice care trebuie depășite pentru o implementare eficientă.
Acest articol de cercetare analizează critic validitatea constructului din studiile existente privind „designul care creează dependență” și propune „structurile de vitalitate” — un cadru fenomenologic de proiectare menit să identifice legăturile relevante din punct de vedere psihologic între elementele de design ale jocurilor și experiențele jucătorilor în contextul tulburării de joc. Autorul susține că identificarea sistematică a acestor structuri poate îmbunătăți înțelegerea științifică a mecanismelor tulburării de joc și a efectelor de design.
Această revizuire sistematică a analizat 63 de studii clinice randomizate (RCT) privind intervențiile pentru tulburările legate de jocurile de noroc și jocurile video, publicate în perioada 2010-2023, evaluând conformitatea acestora cu standardele de raportare CONSORT. Analiza a relevat că studiile RCT privind dependențele comportamentale au raportat o medie de 57,6% dintre elementele relevante ale standardului CONSORT, detaliile omise frecvent incluzând rezumatele, modificările metodologice, evaluarea efectelor adverse și precizia mărimii efectului.