Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleAcest articol științific analizează dacă modelele problematice de consum digital, în special cele determinate de comportamente orientate spre căutarea plăcerii, îndeplinesc criteriile pentru dependența comportamentală. Analiza explorează suprapunerea conceptuală dintre consumul hedonic și comportamentele de dependență în contextele digitale.
Dependența de internet este examinată din perspective psihologice, neurobiologice și comportamentale pe baza a cinci studii de cercetare cheie. Articolul sintetizează dovezi pentru a înțelege mecanismele complexe care stau la baza utilizării problematice a internetului ca preocupare globală contemporană pentru sănătate.
Această revizuire sistematică examinează 11 teste adaptive computerizate (CAT-uri) concepute pentru a evalua consumul de substanțe și tulburările de consum de substanțe, evaluând dezvoltarea și validarea acestora pe mai multe substanțe și scopuri de evaluare. Analiza relevă o eterogenitate semnificativă în abordările metodologice și evidențiază o evaluare minimă a proprietăților psihometrice, identificând punctele forte și slabe cheie din literatura actuală.
Acest studiu cu 390 de pacienți a examinat modul în care funcționalitatea socială, motivația pentru tratament și aderența la tratament se raportează una la cealaltă la persoanele cu tulburări de consum de alcool și substanțe. Constatările cheie au arătat că un sprijin mai bun în angajare și educație îmbunătățește funcționalitatea, motivația crește atunci când funcționalitatea scade, și programele de tratament ar trebui să echilibreze strategiile de motivație, aderență și îmbunătățire funcțională.
Această cercetare investigează modul în care ketamina poate influența căile neurobiologice și psihologice care stau la baza comportamentului de jocuri de noroc problematic. Studiul examinează mecanismele potențiale prin care ketamina ar putea afecta procesarea recompensei, impulsivitatea și luarea deciziilor la indivizii cu tulburare de jocuri de noroc.
Această analiză bibliometrică examinează modul în care inteligența artificială este aplicată în cercetarea dependenței, consumului de substanțe și sănătății mintale, revelând o creștere de 25 de ori a publicațiilor din 2012 și o adoptare crescândă a metodelor avansate de IA. Cercetarea identifică domeniul ca fiind emergent și în rapid progres, dar fragmentat, cu două traiectorii principale: sprijin analitic condus de IA și aplicații terapeutice inovatoare.
Acest studiu clinic exploratoriu investighează eficacitatea platformelor terapeutice digitale care furnizează terapie cognitiv-comportamentală (TCC) pentru tratamentul tulburării de consum de alcool la pacienți coreeni. Cercetarea evaluează dacă intervențiile TCC bazate pe aplicații sau livrate prin computer pot îmbunătăți în mod eficient rezultatele tratamentului pentru dependența de alcool.
Acest studiu aplică metodologia analizei de clusteri pentru a identifica și categoriza modelele distincte ale factorilor de risc asociați cu recăderea la persoanele cu tulburare de consum de alcool. Cercetarea urmărește să îmbunătățească înțelegerea mecanismelor eterogene de recădere pentru a informa strategiile de intervenție direcționate.
Această mini-revizuire sintetizează dovezile recente privind neurofeedback-ul (NF) ca intervenție adjuvantă pentru tulburările de consum de substanțe și addicțiile comportamentale, examinând modalitățile bazate pe EEG și fMRI. Protocoalele EEG-NF arată rezultate promițătoare în reducerea dorințelor și a ratelor de recădere, în timp ce fMRI-NF permite modularea țintită a regiunilor cerebrale legate de adicție, deși efectele clinice rămân variabile și necesită investigații suplimentare.
Acest studiu a validat versiunea italiană a ACSID-11, un instrument de evaluare unificat care măsoară cinci modele de utilizare problematică a internetului (jocuri, cumpărături, pornografie, rețele sociale, jocuri de noroc) folosind criteriile diagnostice ICD-11. Analizele factoriale confirmatoare în 1263 de participanți au confirmat o structură cu patru factori (control prejudiciat, prioritate crescută, continuare/escaladare, deficiență funcțională) cu o validitate de convergență și criteriu bună.
Acest studiu de farmacovigilență a analizat baza de date a OMS pentru a identifica medicamentele care nu figurau anterior ca fiind cauza dependențelor comportamentale (jocuri de noroc, gaming, comportament sexual compulsiv, tulburări de alimentație, cumpărături). Analiza a identificat 24 de medicamente din 7 clase, olanzapina arătând cea mai puternică dovadă prin cazuri documentate, rezultate pozitive ale retragerii medicației și dezechilibru statistic semnificativ.
Acest studiu longitudinal al a 120 de persoane cu tulburare de consum de metamfetamină în centrele de tratament rezidențial din Japonia a constatat că scorurile mai ridicate de spiritualitate au fost semnificativ asociate cu abstinența susținută pe parcursul a 6 ani, alături de implicarea în program ca factor protector. Cercetarea a utilizat instrumente de screening validate și regresia logistică multivariată pentru a analiza datele din 8 sondaje de urmărire, sugerând că spiritualitatea poate sprijini rezultatele recuperării în programele structurate de tratament al dependenței.
Dependența este o tulburare cronică a creierului caracterizată prin utilizarea compulsivă de substanțe sau angajarea comportamentală în ciuda consecințelor dăunătoare, afectând indivizi din diverse substanțe (alcool, opioid, nicotină) și comportamente (jocuri de noroc, rețele sociale). Abordarea crizei de sănătate publică în escaladă necesită abordări cuprinzătoare, coordonate și multistrategie care implică familii, furnizori de servicii de sănătate și entități guvernamentale.
Acest articol propune un model psihodinamic al dependențelor comportamentale fundamentat pe traumele din copilărie, sugerând că aceste comportamente compulsive servesc drept strategii maladaptive de reglare emoțională cu rădăcini în procesele disociative. Cadrul conceptual conceptualizează dependențele comportamentale ca încercări de auto-medicație care, paradoxal, consolidează fragmentarea experienței de sine, în timp ce oferă o iluzie de control asupra emoțiilor copleșitoare legate de traumă.
Această analiză conceptuală clarifică definiția dependenței comportamentale prin examinarea a 17 articole evaluate de colegi pentru a identifica șase caracteristici fundamentale (saliență, euforie, toleranță, sevraj, conflict, reinitiere) și antecedentele și consecințele acestora. Studiul urmărește să informeze includerea potențială și clasificarea dependențelor comportamentale în revizuirile viitoare ale DSM și ICD pentru a îmbunătăți claritatea diagnostică și dezvoltarea tratamentelor.
Acest studiu pilot evaluează fezabilitatea și eficacitatea combinării stimulării magnetice transcraniană repetitive (rTMS) cu terapia cognitiv-comportamentală (TCC) pentru tratamentul tulburării de joc patologic în Indonezia, unde jocurile de noroc pe internet au crescut în perioada pandemiei. Protocolul cu 10 participanți utilizează scale validate de evaluare a jocului de noroc și psihiatrice, cu 15 sesiuni de rTMS și 12 sesiuni de TCC desfășurate pe parcursul a 5 săptămâni.
Acest studiu al 200 de organizații de asistenție medicală responsabilă din SUA a constatat că 81% au oferit consiliere pe scurt pentru tulburări legate de alcool în mod direct, în timp ce doar 45% au oferit medicamente pentru tulburări legate de alcool. Organizațiile care ofereau buprenorfină pentru tulburări legate de opioid erau mai susceptibile să ofere și servicii legate de alcool, indicând lipsa unei competiții pentru resurse între aceste două domenii de tratament.
Acest studiu experimental cu vignete a examinat nivelurile de stigmatizare pe trei tulburări adictive (jocuri de noroc, alcool, utilizare pe internet) versus depresie la 2.052 de participanți, măsurând distanța socială, reacțiile emoționale, vina și percepțiile alterității. Rezultatele au arătat că tulburările de jocuri de noroc și consum de alcool au experimentat o stigmatizare semnificativ mai mare decât tulburarea de utilizare pe internet, prezentările masculine primind mai multă stigmă indiferent de tipul de tulburare.