Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleAcest studiu a dezvoltat și validat două versiuni ale Scalei Viserelor Adictive (ADS-20 și ADS-5) pentru a evalua visarea malaaptativă ca o dependență comportamentală care implică fantasii excesive și compulsive care afectează funcționarea. Ambele instrumente au demonstrat o fiabilitate și validitate puternică, cu scoruri de punct de tăiere optim identificate pentru detecția clinică.
Această revizuire sistematică sintetizează dovezile privind modul în care Tulburarea de joc pe Internet afectează variabilitatea frecvenței cardiace și funcția pulmonară ca markeri ai reglării sistemului nervos autonom. Patru studii caz-control (162 participanți) cu risc scăzut de prejudecată au găsit că parametrii de bază ai variabilității frecvenței cardiace nu au diferit semnificativ între indivizii cu IGD și controalele sănătoase în repaus.
Acest studiu a examinat deciziile privind consumul de substanțe luate fără o conștientizare clară a motivelor la 50 de tineri adulți cu tulburare de consum de alcool și/sau cannabis, utilizând evaluarea ecologică momentană pe parcursul a 14 zile. Rezultatele au arătat că motivele „necunoscute" au reprezentat aproximativ 40% din episoadele de consum, iar atât extremele afectului negativ, cât și nivelurile medii ale afectului pozitiv au prezis modele de motivație neclarificată.
Această revizuire de scop examinează modul în care „adicția" la procedurile cosmetice este definită și caracterizată în literatură între 2000-2024, identificând 13 studii relevante care evidențiază lipsa cercetărilor pe această temă. Caracteristicile cheie asociate acestui comportament includ utilizarea excesivă, preocuparea pentru proceduri, utilizarea periculoasă și dependența psihologică, deși terminologia rămâne inconsistentă în cadrul studiilor.
Această recenzie examinează rTMS, o tehnică non-invazivă de neuromodulaţie, ca un tratament potenţial pentru tulburarea de consum de alcool (AUD) la pacienţii la care farmacoterterapiile convenţionale cum ar fi naltrexonul arată eficacitate limitată şi aderență scăzută. Articolul sintetizează dovezile clinice actuale privind capacitatea rTMS de a reduce dorința şi consumul de alcool, în timp ce discută mecanismele neurale subiacente şi direcţiile viitoare de cercetare, recunoscând că rezultatele rămân mixte.
Acest sondaj care include 246 de studenți din 77 de programe de recuperare universitare documentează demografia participanților, abordările de recuperare și condițiile de sănătate mintală asociate. Rezultatele arată că participanții utilizează căi diverse bazate pe dovezi (programe în 12 pași, consiliere, reducerea riscurilor) și experimentează frecvent depresie și anxietate alături de tulburarea de consum de substanțe.
Această serie de cazuri a examinat cum 8 săptămâni de antrenament în conștientizare a afectat dorința imperioasă, controlul perceput și riscul de recădere la nouă persoane cu tulburare de joc problematic pe parcursul mai multor cicluri de linie de bază-antrenament-linie de bază. Analiza cu efecte mixte a arătat că practica acumulată de conștientizare—mai degrabă decât efectele sesiunilor acute—a fost corelata primară a îmbunătățirilor susținute ale simptomelor de joc problematic.
Acest document de poziție critică proliferarea diagnosticelor de dependență comportamentală în cercetarea psihologică, susținând că multe studii aplică un cadru conceptual bazat pe dependență fără a lua în considerare în mod adecvat explicații alternative pentru comportamentele excesive. Autorii solicită ca cercetările viitoare să adopte metodologii imparțiale, să diferențieze în mod corespunzător noile tulburări de diagnosticele existente și să găsească un echilibru între evitarea patologizării excesive și preocupările clinice legitime.
Această lucrare propune criterii diagnostice pentru tulburarea de utilizare a rețelelor sociale prin integrarea caracteristicilor comportamentului inadaptat cu criteriile existente pentru tulburările de consum de substanțe și dependențele comportamentale din DSM-5 și ICD-11. Dovezile sugerează că tulburarea de utilizare a rețelelor sociale împarte mecanisme cu dependența, inclusiv disregularea sistemului de recompensă și controlul inhibitor afectat, deși este necesară o cercetare suplimentară cu populații clinice pentru a valida aceste criterii.
Această analiză sistematică și meta-analiză a 50 de studii longitudinale a examinat dacă simptomele tulburării de joc persistă în timp, constatând că 34-45% dintre indivizii care îndeplineau inițial criteriile diagnostice au continuat să o facă la urmărire, cu o stabilitate dimensională moderată până ridicată a severității simptomelor. Rezultatele sugerează că tulburarea de joc poate reprezenta o condiție persistentă care justifică clasificarea psihiatrică formală, deși eșantioanele incluse au fost predominant adolescente.
Acest studiu examinează comportamentul de alergare pe roată la șoareci ca model animal valid pentru studierea mecanismelor dependenței comportamentale. Cercetarea evaluează dacă alergarea voluntară excesivă pe roată manifestă caracteristici asemănătoare adicției și ar putea avansa înțelegerea comportamentelor compulsive la oameni.
Acest articol de perspectivă examinează suprapunerea dintre tulburarea de joc și psihoza la primul episod, identificând provocări diagnostice cum ar fi suprapunerea simptomelor și lipsa instrumentelor de screening validate. Autorii propun un cadru clinic preliminar pentru integrarea evaluării tulburii de joc în programele de intervenție timpurie în psihoza, subliniind evaluarea cuprinzătoare și abordările de reducere a daunelor pentru a sprijini bunăstarea digitală.
Acest studiu mare de evidențe electronice de sănătate, care a inclus peste 128.000 de adulți, a examinat ce caracteristici ale pacienților și factori de tratament prezic încetarea consumului grav de alcool în perioade de 1, 5 și 7 ani. Folosind analiza claselor latente, cercetătorii au identificat cinci profiluri de risc distincte ale pacienților și au constatat că tratamentul de specialitate în dependență sau psihiatrie a fost asociat cu rezultate mai bune, cu variații în funcție de rasa/etnie și povara comorbiditații.
Acest articol științific analizează dacă modelele problematice de consum digital, în special cele determinate de comportamente orientate spre căutarea plăcerii, îndeplinesc criteriile pentru dependența comportamentală. Analiza explorează suprapunerea conceptuală dintre consumul hedonic și comportamentele de dependență în contextele digitale.
Un studiu transversal pe 306 de participanți a constatat că fotbaliștii profesioniști au prezentat rate semnificativ mai ridicate de tulburare de joc probabilă (6,6%) comparativ cu populația generală (1%), cu asociații cu niveluri de venit mai scăzute și antecedente de patologie nervoasă. Atletii profesioniști au demonstrat, de asemenea, o consum crescut de alcool, tutun și cannabis comparativ cu grupurile de control, sugerând o vulnerabilitate crescută la dependențele comportamentale și substanțele psihoactive.
Acest studiu longitudinal a examinat dacă efectul transferului pavlovian-instrumental (PIT)—o măsură a modului în care indiciile ambientale declanșează comportamentul obișnuit de căutare a recompensei—poate prezice simptomele tulburării de joc. Rezultatele au arătat că simptomele inițiale mai grave ale jocului combinate cu efecte de transfer mai puternice pentru recompense non-joc au prezis simptome mai grave ale tulburării de joc la urmărirea de șase luni, sugerând că mecanismele de învățare prin obișnuință joacă un rol în dezvoltarea jocului problematic.
Dependența de internet este examinată din perspective psihologice, neurobiologice și comportamentale pe baza a cinci studii de cercetare cheie. Articolul sintetizează dovezi pentru a înțelege mecanismele complexe care stau la baza utilizării problematice a internetului ca preocupare globală contemporană pentru sănătate.
Această revizuire sistematică examinează 11 teste adaptive computerizate (CAT-uri) concepute pentru a evalua consumul de substanțe și tulburările de consum de substanțe, evaluând dezvoltarea și validarea acestora pe mai multe substanțe și scopuri de evaluare. Analiza relevă o eterogenitate semnificativă în abordările metodologice și evidențiază o evaluare minimă a proprietăților psihometrice, identificând punctele forte și slabe cheie din literatura actuală.