Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleArticolul examinează modul în care stigmatul social creează bariere care împiedică indivizii să caute și să finalizeze tratamentul dependenței. Reducerea stigmatizării este prezentată ca un factor important în îmbunătățirea implicării în tratament și a rezultatelor recuperării.
Această lucrare explorează aplicația potențială a terapiei asistate de substanțe psihodelice (PAT) combinate cu psihoterapie pentru tratarea tulburării de joc compulsiv, trasând paralele cu beneficiile demonstrate în anxietate, depresie, PTSD și tulburări de abuz de substanțe. Autorii propun că mecanismele neurobiologice comune dintre tulburarea de joc compulsiv și alte dependențe justifică investigarea eficacității PAT pentru această condiție, subliniind în același timp necesitatea cercetării riguroase viitoare.
Această recenzie sintetizează cercetările de neuroimagistică documentând alterări structurale ale creierului la persoanele cu tulburare de joc, care afectează aproximativ 2% din populație. Analiza integrează modele psihologice, sociale și neurobiologice, evidențiind disfuncția în sistemul de recompensă și rețelele de reglare emoțională, cu modificări raportate ale volumului substanței gri în regiuni prefrontale, temporale, parietale și limbice.
Această revizuire examinează dovezile că compușii cannabinoizi pot modula sistemul de recompensă dopaminergic implicat în tulburarea de consum de alcool prin receptorii CB1 și CB2. Deși unele cercetări sugerează cannabinoizii ca agenți terapeutici potențiali pentru AUD, utilizarea concomitentă a alcoolului și a canabisului comportă riscuri crescute de efecte adverse; autorii prezintă atât beneficiile, cât și pericolele, mai degrabă decât a susține cannabinoizii ca un tratament dovedit.
O analiză națională a înregistrărilor electronice de sănătate (2016-2021) a examinat modelele de prescripție pentru medicamente aprobate de FDA pentru tulburarea de consum de alcool (naltrexon, acamprosat, disulfiram) în rândul a 19.840 de clinicieni unici. Psihiatrii și furnizorii de practică avansată au fost semnificativ mai predispuși decât medicii de familie să prescrie aceste medicamente la mai mulți pacienți, iar clinicienii care se specializeaza în tulburările de consum de droguri arătând volumele de prescripție cele mai ridicate.
Această revizuire examinează relația bidirecțională dintre perturbarea ritmului circadian (cauzată de munca pe schimburi, expunerea la lumină artificială și jetlag) și tulburarea de consum de substanțe, mediată prin eliberarea defectuoasă a neurotransmițătorilor și disfuncția circuitelor de recompensă mesolimbice. Autorii discută cum cronalterapia—intervenții care vizează ritmurile circadiene—poate oferi beneficii complementare în strategiile de tratament al TCS.
Acest studiu a examinat conștientizarea corpului (interoceptia) la pacienții cu tulburare de consum de alcool și dependență de jocuri de noroc folosind Chestionarul de Percepție Corporală, constatând că ambele grupuri aveau o conștientizare semnificativ mai scăzută decât controalele sănătoase, iar pacienții cu tulburare de joc prezentând scori notabil mai scăzuți decât cei cu tulburare de consum de alcool. Rezultatele sugerează că deficiența interoceptivă poate fi mai severă în dependența comportamentală în comparație cu dependența pe bază de substanțe.
Această analiză narativă examinează relația complexă dintre spiritualitate și dependențele comportamentale, inclusiv tulburarea de joc, tulburarea de jocuri de noroc, problemele legate de utilizarea internetului, problemele legate de utilizarea smartphone-ului, comportamentul sexual compulsiv și cumpărăturile compulsive. Analiza sintetizează literatura de specialitate, arătând că spiritualitatea poate acționa fie ca factor de protecție care susține recuperarea, fie ca potențial factor de risc, cu implicații pentru practica clinică și cercetările viitoare.
Această analiză narativă examinează cinci dependențe comportamentale (tulburarea de jocuri de noroc, tulburarea de jocuri online, comportamentul sexual compulsiv, cumpărăturile compulsive și utilizarea problematică a rețelelor sociale), relevanța lor clinică, validarea diagnosticului și comorbitatea frecventă cu depresia, anxietatea și ADHD. Terapia cognitiv-comportamentală beneficiază de cel mai puternic sprijin empiric în ceea ce privește tratamentul, întrucât niciun medicament nu are aprobare de reglementare pentru dependențele comportamentale, ceea ce subliniază necesitatea unor abordări îmbunătățite de screening și de sănătate publică.
Acest articol analizează potențialele aplicații și limitările tehnologiilor de inteligență artificială în abordarea provocărilor legate de dependență în domeniile prevenirii, diagnosticării și tratamentului. Lucrarea abordează atât oportunitățile promițătoare pe care le oferă inteligența artificială pentru intervenții personalizate, cât și obstacolele practice, etice și tehnice care trebuie depășite pentru o implementare eficientă.
Acest articol de cercetare analizează critic validitatea constructului din studiile existente privind „designul care creează dependență” și propune „structurile de vitalitate” — un cadru fenomenologic de proiectare menit să identifice legăturile relevante din punct de vedere psihologic între elementele de design ale jocurilor și experiențele jucătorilor în contextul tulburării de joc. Autorul susține că identificarea sistematică a acestor structuri poate îmbunătăți înțelegerea științifică a mecanismelor tulburării de joc și a efectelor de design.
Această revizuire sistematică a analizat 63 de studii clinice randomizate (RCT) privind intervențiile pentru tulburările legate de jocurile de noroc și jocurile video, publicate în perioada 2010-2023, evaluând conformitatea acestora cu standardele de raportare CONSORT. Analiza a relevat că studiile RCT privind dependențele comportamentale au raportat o medie de 57,6% dintre elementele relevante ale standardului CONSORT, detaliile omise frecvent incluzând rezumatele, modificările metodologice, evaluarea efectelor adverse și precizia mărimii efectului.
Această lucrare explorează utilizarea biomarkerilor EEG (electroencefalografie) ca instrument neurofiziologic obiectiv pentru evaluarea deficitelor funcției executive la persoanele cu dependențe de substanțe și comportamentale. Abordarea vizează îmbunătățirea preciziei diagnostice și a monitorizării tratamentului prin intermediul unor tipare cuantificabile de activitate cerebrală asociate cu tulburări ale controlului cognitiv și ale procesului decizional.
Acest studiu a analizat date agregate provenite din studii clinice privind tulburarea de jocuri de noroc, pentru a examina dacă istoricul tulburării de consum de alcool pe parcursul vieții afectează tabloul clinic sau rezultatele tratamentului. Persoanele cu un istoric de tulburare de consum de alcool pe parcursul vieții au prezentat rate mai ridicate de sex masculin, greutate corporală mai mare, antecedente familiale de tulburare de consum de alcool, spitalizări psihiatrice și probleme legale legate de jocurile de noroc, dar nu au prezentat diferențe semnificative în ceea ce privește severitatea tulburării de jocuri de noroc sau răspunsul la tratament.
Acest studiu a analizat dacă un model de impulsivitate cu doi factori poate prezice tulburarea de joc și tulburarea de joc pe internet, pe baza datelor obținute din chestionarele completate de 372 de participanți la un forum dedicat jocurilor. Rezultatele au identificat o structură a impulsivității cu cinci factori, în care doar „Urgența” și „Controlul inhibitor” prezic simptome clinice semnificative ale tulburării de joc, sugerând că există mecanisme similare cu cele ale tulburărilor legate de consumul de substanțe și de jocurile de noroc.
Un editorial care analizează modul în care indivizii diferă în ceea ce privește susceptibilitatea la comportamente de dependență și manifestarea acestora. Se examinează factorii biologici, psihologici și de mediu care contribuie la eterogenitatea dezvoltării și evoluției dependenței.
Tulburarea de joc online este recunoscută ca o dependență comportamentală cu implicații clinice și de sănătate publică semnificative. Articolul analizează abordările terapeutice bazate pe dovezi științifice și provocările specifice cu care se confruntă clinicienii în gestionarea acestei afecțiuni în rândul diverselor categorii de pacienți.
Acest studiu a utilizat algoritmi de învățare automată pe date EEG și evaluări neuropsihologice pentru a distinge tulburarea de jocuri pe internet de tulburarea legată de consumul de alcool și de grupul de control sănătos. Abordarea multimodală, care a combinat tiparele de activitate cerebrală cu măsurătorile psihologice, a atins o precizie de 71,2%, identificând tipare diferențiale de conectivitate neuronală între grupurile cu tulburări.