Dependențe de substanțe și comportamentale.
397 de articoleArticolul examinează modul în care stigmatul social creează bariere care împiedică indivizii să caute și să finalizeze tratamentul dependenței. Reducerea stigmatizării este prezentată ca un factor important în îmbunătățirea implicării în tratament și a rezultatelor recuperării.
Dependența este o tulburare cronică a creierului caracterizată prin utilizarea compulsivă de substanțe sau angajarea comportamentală în ciuda consecințelor dăunătoare, afectând indivizi din diverse substanțe (alcool, opioid, nicotină) și comportamente (jocuri de noroc, rețele sociale). Abordarea crizei de sănătate publică în escaladă necesită abordări cuprinzătoare, coordonate și multistrategie care implică familii, furnizori de servicii de sănătate și entități guvernamentale.
Această analiză examinează problema tot mai acută a utilizării excesive a ecranelor și a dependenței comportamentale, evidențiind o prevalență crescută de la începutul pandemiei de COVID-19 și dificultatea pe care o întâmpină persoanele în a se detașa de rețelele sociale și de jocurile video. Tratamentul bazat pe dovezi științifice adoptă o abordare biopsihosocială care include terapia, medicația, practica mindfulness și grupurile de sprijin, fiind necesare cercetări viitoare pentru a consolida criteriile de diagnostic și rezultatele tratamentului.
Social media platforms employ design features intentionally engineered to create compulsive use patterns and behavioral addiction. The article explores potential modifications to these platforms that could reduce addictive mechanisms while maintaining functionality.
Dependența de cocaină implică mai degrabă modificări biologice de durată decât o lipsă de voință, consumul repetat modificând conexiunile dintre sistemul de recompensă al creierului și hipocamp. Proteina DeltaFosB se acumulează odată cu consumul de droguri și acționează ca un comutator genetic, modificând funcția neuronală și întărind dorința de a consuma cocaină.
Articolul contestă stereotipul conform căruia alcoolismul se manifestă prin consumul de alcool în singurătate, evidențiind modul în care contextele sociale de consum pot contribui la dezvoltarea tulburării legate de consumul de alcool. Acesta subliniază originile sociale, adesea subestimate, ale problemelor grave legate de alcool.
Specialiștii de la Stanford Medicine evidențiază riscurile crescute asociate consumului de canabis la adulții cu vârsta peste 65 de ani, printre care se numără afecțiunile cardiovasculare, căderile, tulburările de memorie, interacțiunile medicamentoase și riscul de dependență. Articolul subliniază faptul că potența canabisului modern este adesea subestimată de consumatorii în vârstă, care s-ar putea să nu fie familiarizați cu produsele actuale.
Cercetările demonstrează că expunerea la traume în copilărie crește semnificativ riscul de consum problematic de alcool, fumat și consum de droguri ilegale până la vârsta de 18 ani. Studiul identifică, de asemenea, efecte cardiovasculare asociate, inclusiv modificări ale ritmului cardiac și ale tensiunii arteriale la adolescenții afectați.
Cercetările demonstrează că nivelurile fluctuante ale proteinei cerebrale KCC2 influențează modul în care semnalele din mediul înconjurător se asociază cu recompense, afectând viteza și intensitatea dezvoltării obiceiurilor. Acest mecanism care implică activarea neuronilor de dopamină oferă perspective asupra formării normale a obiceiurilor și a căilor comportamentului de dependență, cu implicații pentru înțelegerea dorințelor declanșate de stimuli cotidieni.
