Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Această revizuire sistematică sintetizează cercetări privind modul în care stigma afectează rezultatele calității vieții la adulții autişti și familiile lor. Studiul examinează constatările bazate pe dovezi privind impacturile psiho-sociale și funcționale ale stigmei sociale în cadrul populațiilor autiste.
Această revizuire sistematică examinează utilizarea animalelor în studiile hiPSC (celule stem pluripotente induse umane) asupra tulburării spectrale autiste, analizând 207 articole relevante publicate între 2009-2024, din care 38% au incorporat modele animale sau celule derivate din animale. Studiul evaluează dacă includerea animalelor a fost necesară pentru avansarea înțelegerii mecanismelor patogene ale autismului și explorează oportunități pentru reducerea sau înlocuirea experimentelor pe animale cu abordări bazate pe hiPSC.
Acest studiu empiric a analizat 121 de părinți ai copiilor cu autism și copiilor cu dezvoltare tipică, constatând că părinții copiilor cu autism au raportat niveluri mai ridicate de stres, anxietate la copil și dificultăți comportamentale alături de o utilizare mai mare a parentajului non-autoritar. Stresul parental a apărut ca fiind un mediator cheie care leagă factorii legați de copil de abordările parentale, sugerând că modelele de interacțiune la nivel familial, mai degrabă decât diagnosticul de autism în sine, explică diferențele în parentaj.
Acest studiu de neuroimagistică a examinat structura cerebeloasă și neurochimia excitator-inhibitoare la copii autisti versus neurotipi folosind RMN și spectroscopie. Copiii autisti au prezentat regiuni cerebeloase Crus I și II mai subțiri, cu corelații între grosimea redusă a substanței gri și dezechilibrul glutamat-GABA alterat legat de diferențele sociale, comportamentale și senzoriale din autism.
Cercetările sugerează că modelele fiziologice în rândul supraviețuitorilor de comocere pot urma traiectorii previzibile care ar putea permite avertizarea timpurie a durerilor de cap și oboselii ulterioare. Dacă sunt validate, predicția bazată pe biomarkeri ar putea ajuta pacienții să anticipeze și să gestioneze mai eficace simptomele post-comocere.
