Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · ProgresCere sprijin

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist
Spațiu publicitar disponibil — bannerul mare de susSpațiu publicitar disponibil — bannerul mare de sus

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.514 articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.405 articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.334 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.80 de articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.112 articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.139 de articole

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.85 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.69 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.60 de articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.129 de articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.72 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.76 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.91 de articole

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună30.06.2026

S-a descoperit că proteina Arc răspândește proteina Tau toxică în cazul bolii Alzheimer

Cercetările identifică proteina Arc, o proteină endogenă a creierului, ca mediator al răspândirii proteinei tau toxice între neuroni prin intermediul veziculelor extracelulare în cazul bolii Alzheimer. Deși proteina Arc permite neuronilor afectați să supraviețuiască mai mult timp prin eliminarea agregatelor de tau, aceasta favorizează, în mod paradoxal, transmiterea patologiei către celulele sănătoase, ceea ce sugerează că spațiul extracelular ar putea constitui un potențial punct de intervenție terapeutică.

PresăAdicțiiÎncredere bună30.06.2026

Antagonistul receptorului IL-6 reduce consumul de alcool într-un model preclinic

Un medicament pentru artrita reumatoidă, aprobat de FDA, care blochează receptorii IL-6, a redus semnificativ consumul excesiv de alcool la șoarecii femele cu dependență de alcool, prin suprimarea neuroinflamației în amigdala centrală. Acest mecanism corespunde cu expresia crescută a IL-6 observată în țesutul cerebral postmortem al persoanelor cu tulburare de consum de alcool, sugerând o potențială țintă terapeutică.

PresăScleroză multiplăÎncredere bună30.06.2026

Modelele țesutului cerebral și factorii genetici determină progresia sclerozei multiple

Un studiu realizat pe 287 de probe de țesut cerebral provenite de la pacienți cu scleroză multiplă (SM), prelevate din Banca de Creier din Olanda, identifică caracteristici patologice specifice, printre care leziuni cu margini largi și eșecuri în repararea mielinei, care explică variabilitatea evoluției bolii. Profilul genetic individual modulează aceste procese patologice, oferind indicii cu privire la motivul pentru care SM evoluează diferit de la un pacient la altul.

PresăAutismÎncredere bună30.06.2026

Tehnologia nanosenzorilor permite diferențierea autismului de dizabilitatea intelectuală pe baza biomarkerilor de oxid nitric

Cercetătorii au dezvoltat un nanosenzor din fibră de carbon capabil să distingă tulburarea din spectrul autist de dizabilitatea intelectuală prin măsurarea în timp real a producției de oxid nitric în celulele stem prelevate de la pacienți. Această abordare diferențiază cu succes cele două afecțiuni chiar și atunci când acestea prezintă mutații genetice identice, oferind un potențial instrument de diagnostic bazat pe biomarkeri.

PresăParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Modelul pe șoarece susține convingerea de multă vreme că virusurile pot declanșa boala Parkinson

Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au dezvoltat un model inovator pe șoareci, utilizând infecția cu virusul encefalomielitei murine a lui Theiler (TMEV) pentru a induce simptomele bolii Parkinson fără modificări genetice sau injecții toxice. Această abordare oferă un model animal mai naturalist pentru a investiga ipoteza conform căreia infecția virală ar putea declanșa dezvoltarea bolii Parkinson la om.