Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest editorial abordează importanța dezvoltării abilităților sociale și a competenței sociale la copiii și adolescenții cu autism, prin intermediul unor intervenții bazate pe dovezi științifice. Articolul pledează pentru abordări cuprinzătoare menite să sprijine dezvoltarea socială a tinerilor cu neurodiversitate.
Acest studiu bazat pe metode mixte a analizat motivația socială la 104 adolescenți și tineri adulți cu autism și 192 fără autism, utilizând tehnici de urmărire a mișcărilor oculare, sarcini comportamentale și rapoarte ale participanților și ale părinților, constatând o motivație intrinsecă mai scăzută și o orientare redusă către stimulii sociali la participanții cu autism. Analiza calitativă a relevat o eterogenitate substanțială, multe persoane cu autism acordând importanță prieteniei și legăturilor bazate pe interese comune, ceea ce sugerează că motivația socială diminuată ar putea reflecta mai degrabă provocări contextuale decât o lipsă uniformă de motivație.
Acest studiu bibliometric analizează tendințele de publicare în domeniul intervențiilor non-farmacologice în autism pe o perioadă de 25 de ani, evidențiind evoluția de la abordările comportamentale axate pe copil către o cercetare interdisciplinară care acoperă întregul ciclu de viață și care integrează neuroștiința și neuromodulația. Cercetările actuale pun accentul pe cadrele de intervenție personalizate, pe mecanismele de plasticitate neurală și pe abordarea eterogenității individuale cu rigoare metodologică.
Acest studiu a realizat un sondaj pe 507 adulți turci pentru a examina modul în care experiența personală cu indivizi autisti, cunoștințele despre autism și confortul în interacțiuni sunt interconectate, descoperind că cunoștințele medializează relația dintre experiență și confort. Rezultatele indică faptul că confortul în interacțiune variază în funcție de context (mai scăzut în contextele sociale față de cele profesionale) și nivelul nevoilor de sprijin, sugerând că interacțiunile de calitate și conștientizarea informată sunt cheia pentru a îmbunătăți incluziunea socială.
O meta-analiză a patru studii controlate randomizate (375 de participanți) a constatat că intervențiile bazate pe DBT au îmbunătățit semnificativ reglarea emoțională și au redus ideația suicidară și simptomele depresive la indivizii cu autism comparativ cu grupurile de control. Sesiunile de terapie mai scurte (≤60 de minute) au arătat beneficii mai mari pentru reglarea emoțională, în timp ce nu s-au găsit efecte semnificative pentru simptomele anxioase.
