Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu a examinat cât de bine scara Hoehn și Yahr se aliniază cu scorurile parkinsonismului appendicular din MDS-UPDRS Partea III la pacienții cu boala Parkinson. Rata de discordanță de 10,4% găsită între aceste măsuri sugerează că staging-ul clinic implică factori care depășesc simptomele brațelor/picioarelor, indicând necesitatea unor linii directoare standardizate de evaluare.
Acest studiu transversal realizat pe 460 de pacienți cu boala Parkinson a identificat trei fenotipuri distincte la baza fricii intense de cădere: subgrupuri determinate de dizabilitate motorie, anxietate și deficite de mers. Dizabilitatea motorie, anxietatea, severitatea înghețului motor și deficitele de mers în stare OFF au apărut ca corelați independenți, cu implicații pentru intervenții personalizate care să adreseze factorii clinici specifici în diferite populații de pacienți.
Această recenzie evaluează două abordări de neuromodulaţie pentru boala Parkinson rezistentă la tratament şi tulburările de mişcare: stimularea cerebrală profundă (DBS) invazivă stabilă şi ultrasonul focalizat ghidat prin rezonanţă magnetică (MRgFUS) non-invaziv emergent. Autorii examinează eficacitatea clinică, rezultatele de securitate, progresele tehnologice inclusiv sistemele DBS adaptive şi aplicaţiile învăţării automate, concluzionând că ambele modalităţi au roluri complementare care necesită o selecţie individualizată a tratamentului şi încercări clinice controlate suplimentare pentru optimizare.
Acest studiu bazat pe autopsie a examinat 1.717 creiere pentru a determina modul în care corpurile Lewy și pierderea neuronală nigrală se corelează cu declinul cognitiv și semnele parkinsoniene la indivizii mai în vârstă fără diagnostic clinic de MP. MP patologic a reprezentat 4,9-9,4% din variația în declinul cognitiv și motor, iar co-patologiile au contribuit cu 19% suplimentar la declinul cognitiv, subliniind bazele neuropatologice complexe ale simptomelor legate de MP.
Acest studiu de cohortă retrospectiv a examinat peste 3.500 de pacienți cu leziuni cerebrale traumatice moderate până la severe și a constatat că neurorehabilitarea imediată (în primul curs) a redus riscul de a dezvolta boala Parkinson la 3 și 5 ani în comparație cu reabilitarea întârziată (8 zile până la 6 luni). Efectul protector a fost demonstrat prin măsurarea incidenței bolii Parkinson și a rezultatelor de prescripție a medicamentelor utilizând analiza cu scor de propensitate ajustată.
