Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.599 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.484 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.347 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.310 articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.400 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.308 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.3 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.352 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.246 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.258 de articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.308 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.358 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.288 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.324 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.9 articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Caracterizarea Profilului Non-Motor în Boala Parkinson cu Debut Precoce

Boala Parkinson cu debut precoce (BPDP), care afectează pacienții cu vârsta între 21-50 de ani, prezintă profiluri distincte de simptome non-motorii comparativ cu boala cu debut tardiv, incluzând simptome neuropsihiatrice ridicate, anxietate, durere și tulburări de control al impulsurilor. Recunoașterea acestor variante fenotipice și a bazelor genetice ar putea permite abordări de medicină de precizie pentru această populație mai tânără de pacienți.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

GBA1 T369M și boala Parkinson: lipsa asocierii în populația suedeză confirmată

Acest studiu a examinat dacă varianta genetică GBA1 T369M este un factor de risc pentru boala Parkinson într-o cohortă suedeză de 1.808 pacienți cu PD și 2.183 controale. Rezultatele arată că T369M nu este asociată cu riscul de PD în această populație, contrastând cu rapoartele anterioare din alte populații și evidențiind variația genetică specifică populației în susceptibilitatea la PD.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Utilizarea resurselor și costurile managementului bolii Parkinson în stadiu avansat în cinci țări europene

Studiul CLaSP a evaluat utilizarea resurselor de sănătate și costurile pentru 592 de pacienți cu boala Parkinson în stadiu avansat (stadiul Hoehn-Yahr >3) în Franța, Germania, Țările de Jos, Suedia și Regatul Unit, constatând costuri pe 3 luni cuprinzând între 12.156 și 25.649 de euro, determinate în principal de îngrijirea formală, spitalizare și îngrijire neformală. Severitatea bolii, vârsta, genul și scările funcționale au fost identificate ca predictori semnificativi ai costurilor de tratament în această analiză economică multinațională.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Teamă la pacienții cu boala Parkinson și căderi repetate: Analiza răspunsurilor conductanței pielii în timpul accidentelor simulate

Acest studiu investighează de ce unii pacienți cu boala Parkinson experimentează o teamă redusă de cădere în ciuda căderii repetate, cu ipoteza unui deficit în capacitatea fiziologică de răspuns și conștientizarea introceptivă. Cercetătorii au măsurat răspunsurile conductanței pielii în timpul simulărilor accidentelor în realitate virtuală și sarcinilor de percepție a bătăilor inimii la pacienții cu Parkinson stratificați în funcție de istoria căderii și nivelurile de teamă de cădere, găsind o reactivitate fiziologică redusă în grupul de căderi repetate fără teamă în comparație cu controalele.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Conectomica structurală și funcțională a sistemului olfactiv în boala Parkinson: o revizuire sistematică

Această revistă sistematică examinează studiile de conectivitate bazate pe RMN ale sistemului olfactiv în boala Parkinson (BP), unde disfuncția olfactivă afectează 75-90% dintre pacienți și servește ca predictor al dezvoltării bolii. Deși studiile RMN cu difuzie arată o reducere consecventă a anisotropiei fracționale în tractele olfactive, RMN funcțională oferă dovezi mai puternice ale disconectivității în zonele cerebrale olfactive direct corelate cu disfuncția olfactivă, sugerând o potențială disociere între modificările structurale cerebrale și deficiența funcțională.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →