Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Cercetătorii au identificat agregate IgG crescute în plasma pacienților cu SM care pot distinge SM de controale cu acuratețe ridicată (AUC >90%) și diferenția subtipurile bolii. Testul sanguin propus pe bază de ELISA se corelează cu mecanismele de citotoxicitate neuronală și poate sprijini diagnosticul clinic și monitorizarea tratamentului dacă va fi validat suplimentar.
Acest studiu prospectiv pe 57 femei saudite cu SM a examinat rezultatele sarcinii și deciziile privind planificarea familiei, constatând că 61,4% au devenit gravide după debutul SM, cu 97,9% având copii sănătoși și doar 8,8% experimentând agravarea bolii în timpul sarcinii. Cercetarea demonstrează că SM nu contraindică automat sarcina și subliniază necesitatea unui consiliering îmbunătățit și cunoștințe mai bune privind planificarea familiei în rândul pacienților cu SM.
Scleroза multiplă este o cauză predominantă de dizabilitate neurologică la adulții tineri cu vârsta între 18-40 de ani, criteriile diagnostice îmbunătățite și ghidurile de RMN permițând intervenția mai timpurie cu terapii imunomodulatoare. Strategiile terapeutice actuale pun accent pe abordări personalizate care echilibrează eficacitatea și siguranța, completate de intervenții cognitive și managementul comorbidităților, în timp ce cercetările viitoare se concentrează pe abordarea neurodegenerării și dezvoltarea biomarkerilor predictivi.
Această recenzie examinează inhibitorii BTK, o nouă clasă de medicamente pentru tratarea sclerozei multiple prin țintirea limfocitelor B și activarea microgliei, care sunt factori cheie în patogeneza SM. Inhibitorii BTK oferi o abordare terapeutică promițătoare datorită capacității lor de a traversa bariera hemato-encefală și de a aborda mecanismele inflamatorii multiple care contribuie la boală.
PIRA (progresie independentă de activitatea recăderii) este un mecanism major al invalidității în scleroza multiplă care poate apărea în orice stadiu al bolii, în special în SM cu recăderi-remisiuni, și este asociată cu rezultate pe termen lung mai grave atunci când apare devreme. Dovezile actuale sugerează că PIRA implică în primul rând procese neurodegenerative, uneori combinate cu activitate inflamatorie, deși mecanismele patologice subiacente rămân incomplet înțelese.
