Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest articol științific analizează dacă modelele problematice de consum digital, în special cele determinate de comportamente orientate spre căutarea plăcerii, îndeplinesc criteriile pentru dependența comportamentală. Analiza explorează suprapunerea conceptuală dintre consumul hedonic și comportamentele de dependență în contextele digitale.
Un studiu transversal pe 306 de participanți a constatat că fotbaliștii profesioniști au prezentat rate semnificativ mai ridicate de tulburare de joc probabilă (6,6%) comparativ cu populația generală (1%), cu asociații cu niveluri de venit mai scăzute și antecedente de patologie nervoasă. Atletii profesioniști au demonstrat, de asemenea, o consum crescut de alcool, tutun și cannabis comparativ cu grupurile de control, sugerând o vulnerabilitate crescută la dependențele comportamentale și substanțele psihoactive.
Acest studiu longitudinal a examinat dacă efectul transferului pavlovian-instrumental (PIT)—o măsură a modului în care indiciile ambientale declanșează comportamentul obișnuit de căutare a recompensei—poate prezice simptomele tulburării de joc. Rezultatele au arătat că simptomele inițiale mai grave ale jocului combinate cu efecte de transfer mai puternice pentru recompense non-joc au prezis simptome mai grave ale tulburării de joc la urmărirea de șase luni, sugerând că mecanismele de învățare prin obișnuință joacă un rol în dezvoltarea jocului problematic.
Dependența de internet este examinată din perspective psihologice, neurobiologice și comportamentale pe baza a cinci studii de cercetare cheie. Articolul sintetizează dovezi pentru a înțelege mecanismele complexe care stau la baza utilizării problematice a internetului ca preocupare globală contemporană pentru sănătate.
Această revizuire sistematică examinează 11 teste adaptive computerizate (CAT-uri) concepute pentru a evalua consumul de substanțe și tulburările de consum de substanțe, evaluând dezvoltarea și validarea acestora pe mai multe substanțe și scopuri de evaluare. Analiza relevă o eterogenitate semnificativă în abordările metodologice și evidențiază o evaluare minimă a proprietăților psihometrice, identificând punctele forte și slabe cheie din literatura actuală.
