Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.581 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.470 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.346 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.305 articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.391 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.305 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.2 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.337 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.244 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.255 de articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.305 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.354 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.284 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.319 articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.4 articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Scleroza multiplă în Maroc: profil epidemiologic, clinic și terapeutic

Un studiu descriptiv realizat pe un eșantion de 170 de pacienți cu scleroză multiplă din întreaga țară a evidențiat o predominanță a femeilor, scleroza multiplă recidivant-remisivă ca tip cel mai frecvent, precum și simptome comune, printre care oboseala, tulburările cognitive și spasticitatea. Terapiile modificatoare de boală (interferon beta-1a, azatioprină) au fost utilizate alături de medicina tradițională/complementară (ventuze, recitarea Coranului, apiterapie), activitatea profesională, satisfacția față de tratament și stresul fiind asociate în mod semnificativ cu frecvența recidivelor.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Progrese în domeniul neuroimagisticii pentru monitorizarea agravării sclerozei multiple: inovații susținute de GMSI

Această analiză examinează tehnologiile recente de neuroimagistică, inclusiv RMN, PET, imagistica oculară și învățarea automată, susținute de inițiativele de cercetare în domeniul sclerozei multiple, cu scopul de a detecta mai eficient patologia precoce a sclerozei multiple și de a monitoriza răspunsul la tratament. Autorii subliniază că, deși acești biomarkeri se dovedesc promițători pentru prezicerea și monitorizarea evoluției bolii și pot servi drept criterii de evaluare în studiile clinice, sunt necesare studii longitudinale pentru a transpune aceste măsuri în practica clinică de rutină.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Îmbătrânirea biologică în scleroza multiplă: mecanisme și implicații terapeutice

Această analiză examinează modul în care îmbătrânirea biologică accelerează progresia bolii în cazul sclerozei multiple, în special în formele progresive rezistente la tratamentele actuale. Dovezile obținute din modelele animale și din biomarkerii clinici (lungimea telomerilor, metilarea ADN-ului) sugerează că pacienții cu SM suferă de o îmbătrânire accelerată, deschizând astfel posibile căi pentru intervenții bazate pe senoterapie, care vizează căile legate de îmbătrânire.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Variabilitatea redusă a tensiunii arteriale de la o bătaie la alta în repaus la femeile cu scleroză multiplă recidivant-remisivă

Acest studiu a analizat disfuncția autonomă cardiovasculară la femeile cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, prin măsurarea variabilității tensiunii arteriale de la o bătaie la alta și a sensibilității baroreflexului simpatic, în comparație cu un grup de control format din persoane sănătoase. Cercetarea a pornit de la ipoteza că un control simpatic redus la pacienții cu scleroză multiplă duce la o reglare deficitară a tensiunii arteriale, utilizând monitorizarea continuă a electrocardiogramei și a tensiunii arteriale, împreună cu înregistrarea activității nervului simpatic muscular.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Rolul dublu al autofagiei în scleroza multiplă: mecanisme protectoare și dăunătoare

Această analiză examinează autofagia — un proces de degradare celulară — ca pe o sabie cu două tăișuri în cazul sclerozei multiple, evidențiind atât efecte protectoare (reducerea stresului oxidativ și a inflamației), cât și efecte dăunătoare (favorizarea demielinizării atunci când este supraactivată). Articolul discută modul în care autofagia modulează activarea celulelor imune și funcția oligodendrocitelor, sugerând că modularea selectivă a autofagiei ar putea constitui o strategie terapeutică, în funcție de contextul bolii.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →