Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu genomic a analizat relațiile genetice între condiții neuroevolutive utilizând date de asociere la nivel genomic și modelare cu ecuații structurale. Rezultatele indică faptul că un model genetic cu doi factori explică mai bine autismul și ADHD decât un factor genetic unic subiacent, cu asociații genetice diferențiale care implică dezvoltarea motorie.
Acest studiu transversal a comparat simptomele ADHD la 96 de copii în vârstă școlară cu sindrom PFAPA (febră periodică, stomatită aftozã, faringitã, adenitã cervicalã) diagnosticat în perioada preșcolarã, comparativ cu 81 de controale sãnãtoase, folosind mãsuri validate de raportare parentalã. Deși ratele generale ale simptomelor ADHD nu au diferit semnificativ între grupuri, vârsta mai timpurie a debut-ului PFAPA a arãtat o corelaţie slabã dar semnificativã cu scoruri mai mari ale simptomelor ADHD dupã ajustarea multivariabilã.
Autism Speaks a lansat raportul lor anual pentru 2026, documentând eforturile organizației în avansarea cercetării autismului, a apărării drepturilor și a extinderii accesului la servicii și suporturi pe parcursul întregii vieți. Raportul evidențiază realizări în ajutarea persoanelor cu autism să-și atingă întregul potențial prin implicarea comunității în mod colaborativ.
Această cercetare examinează cum poliubiquitina și alte modificări post-translaționale atașate proteinei tau afectează stabilitatea structurilor de filamente anormale care se acumulează în boala Alzheimer și în condiții neurodegenerative conexe. Studiul abordează o lacună în înțelegerea dacă modificările moleculare periferice din jurul nucleului filamentului tau contribuie la menținerea integrității structurale patologice.
Un nou studiu a identificat un circuit cerebral necunoscut anterior, asociat cu tulburarea obsesiv-compulsivă, deschizând potențial căi pentru tratamente direcționate. Cercetarea se bazează pe abordări deja validate, cum ar fi psihoterapia și medicația, sugerând că intervenții specifice circuitelor ar putea îmbunătăți controlul simptomelor.
