Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Această recenzie examinează inhibitorii BTK, o nouă clasă de medicamente pentru tratarea sclerozei multiple prin țintirea limfocitelor B și activarea microgliei, care sunt factori cheie în patogeneza SM. Inhibitorii BTK oferi o abordare terapeutică promițătoare datorită capacității lor de a traversa bariera hemato-encefală și de a aborda mecanismele inflamatorii multiple care contribuie la boală.
Acest studiu a examinat asociațiile dintre compoziția microbiotei intestinale și sarcina leziunilor cerebrale (măsurată prin RMN) în 34 de copii cu scleroza multiplă, utilizând mostre fecale și secvențiere 16S rRNA. Filele bacteriene și genurile specifice au arătat corelații cu volumele leziunilor, incluzând Tenericutes asociate cu leziuni mai mari și Firmicutes/Patescibacteria asociate cu leziuni mai mici, sugerând potențiale relații microbiom-SM în populațiile pediatrice.
PIRA (progresie independentă de activitatea recăderii) este un mecanism major al invalidității în scleroza multiplă care poate apărea în orice stadiu al bolii, în special în SM cu recăderi-remisiuni, și este asociată cu rezultate pe termen lung mai grave atunci când apare devreme. Dovezile actuale sugerează că PIRA implică în primul rând procese neurodegenerative, uneori combinate cu activitate inflamatorie, deși mecanismele patologice subiacente rămân incomplet înțelese.
Acest studiu a evaluat dacă CXCL5, o proteină chemokinală din serumul sanguin, ar putea servi ca biomarker diagnostic pentru scleroza multiplă de tip recidivant-remitent și ar putea prezice răspunsul la tratament cu fingolimod. Rezultatele au arătat că tratamentul cu fingolimod a redus nivelurile de CXCL5, dar măsurătorile de CXCL5 nu au putut diferenția între SMRR și NMOSD, sugerând utilitatea diagnostică limitată pentru distingerea bolilor.
Oboseala cronică este un simptom prevalent la pacienții cu scleroza multiplă, manifestindu-se prin deficiență motoră și cognitivă reversibilă cu motivație redusă. Factori de mediu precum temperatura, umiditatea, infecțiile și activitatea fizică pot declanșa sau agrava oboseala, deși mecanismele precise ale sensibilității la temperatură necesită o investigație sistematică mai aprofundată.
