Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Cercetătorii au dezvoltat o metodă pentru a identifica rețelele genetice descoperite la organismele model (drojdie, neuroni, șoareci) care prezintă cea mai mare relevanță pentru boala Parkinson la om. Această abordare de genetică translațională face legătura între rezultatele cercetării fundamentale și mecanismele reale ale bolii la om.
Un studiu realizat de Universitatea din Bergen a identificat o legătură între alăptarea pe o perioadă de până la 6 luni și o incidență mai redusă a simptomelor ADHD la copiii cu vârste cuprinse între 3 și 8 ani. Rezultatele sugerează existența unor potențiale efecte protectoare, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili legătura de cauzalitate și mecanismele care stau la baza acestora.
Boala Alzheimer se caracterizează prin acumularea proteinei tau, o proteină toxică care afectează neuronii. Pe măsură ce proteina tau se răspândește în creier către noi regiuni, declinul cognitiv se accelerează, iar boala avansează în gravitate.
Această analiză narativă examinează modul în care leziunea cerebrală traumatică ușoară (mTBI) afectează axa hipotalamo-hipofizo-ovariană, în special la femeile care se confruntă cu evoluții disproporționat mai grave și cu rate mai ridicate de disfuncții menstruale după accident. Autorii sintetizează dovezile privind diferențele între sexe, reglarea hormonilor hipofizari și consecințele asupra sănătății reproductive, pentru a identifica lacunele din cercetare și a formula recomandări clinice pentru pacientele cu mTBI.
Un studiu transversal realizat pe un eșantion de 524 de părinți din Arabia Saudită a evaluat cunoștințele și atitudinile acestora cu privire la comoțiile cerebrale la copii, evidențiind un nivel moderat de cunoștințe în acest domeniu (medie de 15,4/25) și atitudini pozitive (42,0/49), în ciuda faptului că 63% dintre aceștia nu aveau cunoștințe anterioare în acest sens. Au fost examinați factorii sociodemografici, inclusiv nivelul de educație, venitul și istoricul parental de leziuni la cap, ca potențiali factori care influențează înțelegerea gestionării comoțiilor cerebrale și recunoașterea simptomelor.
