Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
O femeie de 36 de ani cu scleroză multiplă cu remisiuni și recăderi a dezvoltat neutropenie severă (ANC 0,11 × 10⁹/L) după infuzie de ocrelizumab, prezentând febră, oboseală și ulcere orale. Pacienta a răspuns bine la antibiotice cu spectru larg și factor de stimulare a coloniilor de granulocite, subliniind necesitatea monitorizării hematologice în timpul terapiei cu ocrelizumab.
Acest studiu cohortă retrospectiv pe 2.324 de pacienți cu RRMS a examinat modul în care benzile oligoclonale din lichidului cerebrospinal (OCB) și subtipurile acestora prezic progresiunea bolii pe termen lung. Pozitivitatea OCB a fost asociată cu conversie mai mare la SM progresivă secundară până la anul 5, în timp ce OCB tip 3 a arătat boală mai ușoară în perioada timpurie, dar cu efecte protectoare descrescânde în timp.
Această revizuire oferă o prezentare cuprinzătoare a sclerozei multiple ca tulburare demielinizantă mediată de imunitate a sistemului nervos central, detaliind natura sa cronică cu disfuncție neurologică episodică și pierderea histologică caracteristică a mielinei cu conservarea axonului. Articolul acoperă epidemiologia, caracteristicile clinice, de laborator, radiologice și patologice relevante pentru interpretarea specimenelor tisulare, inclusiv diagnosticul diferențial, tratamentul și prognosticul.
Acest articol examinează modul în care criteriile diagnostice pentru SM au evoluat pe parcursul a 25 de ani în Brazilia și impactul acestora asupra prognosticului și rezultatelor la pacienți. Lucrarea oferă o perspectivă clinică asupra modului în care standardele diagnostice îmbunătățite au schimbat recunoașterea bolii și abordările de management în populația braziliană.
Această serie de cazuri multicentrică descrie cinci pacienți cu scleroză multiplă (SM) tratați cu ocrelizumab care au dezvoltat encefalită enterovirală, patru dintre aceștia prezentând hipogamaglobulinemie, iar majoritatea manifestând simptome reziduale, inclusiv tulburări de mers. Rezultatele evidențiază faptul că encefalita enterovirală este o complicație infecțioasă rară, dar gravă, a terapiei anti-CD20 la pacienții cu SM imunosuprimați, ceea ce necesită o atenție clinică sporită și efectuarea promptă a testelor de diagnostic.
