Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu analizează tiparele temporale și factorii prognostici ai crizelor convulsive asociate cu glioblastomul, o neoplazie malignă primară a creierului. Cercetarea își propune să caracterizeze modul în care momentul apariției crizelor convulsive se raportează la evoluția stării de sănătate a pacienților și la progresia bolii.
O femeie în vârstă de 33 de ani, care suferea de epilepsie, a suferit un stop cardiac în timpul tratamentului intravenos cu lacosamidă, ceea ce a scos la iveală un sindrom Brugada nediagnosticat anterior, cauzat de o mutație a genei SCN5A (c.2893C>T, p.Arg965Cys). Cazul ilustrează o interacțiune adversă rară, dar gravă, între medicamentul antiepileptic lacosamidă și susceptibilitatea genetică a canalelor ionice cardiace, subliniind necesitatea efectuării unui screening cardiac la pacienții cu antecedente familiale de moarte subită cardiacă înainte de inițierea tratamentului cu lacosamidă.
Această revizuire sistematică analizează comorbiditățile psihiatrice asociate cu tulburările neurologice funcționale (FND) și crizele psihogene neepileptice (PNES), constatând că acestea nu sunt afecțiuni autonome, ci se dezvoltă în paralel cu autismul, tulburarea de personalitate borderline, sindromul de stres posttraumatic (PTSD) și alexitimia. Autorii propun un model biopsihosocial în care traumele timpurii, abuzul și neglijarea contribuie la o sensibilitate neurologică progresivă, în special la pacientele tinere, și recomandă îmbunătățirea evaluării și adoptarea unor politici de tratament integrate.
Acest studiu de farmacovigilență a analizat rapoartele privind evenimentele adverse transmise către FDA pentru a investiga dacă inhibitorii ALK (crizotinib, ceritinib, alectinib, brigatinib, lorlatinib) sunt asociați cu convulsii, utilizând metode statistice bayesiene. Rezultatele au evidențiat scoruri de detectare a semnalului variabile între diferiții inhibitori ai ALK, ceritinibul, brigatinibul, alectinibul și lorlatinibul prezentând asocieri mai puternice cu tulburările convulsive în comparație cu crizotinibul.
Acest studiu retrospectiv a analizat înregistrările EEG pentru a determina durata optimă de înregistrare în vederea detectării anomaliilor epileptiforme la pacienții cu prima criză, comparativ cu cei cu epilepsie confirmată. Rezultatele au arătat rate de detectare de 37,6% și, respectiv, 57,4%, factori precum utilizarea medicamentelor anticonvulsivante și frecvența crizelor influențând în mod semnificativ detectarea, ceea ce sugerează necesitatea unor protocoale EEG individualizate, bazate pe tabloul clinic.
