Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Cercetările prezentate la Congresul ECNP și publicate în Jurnalul Bolii Alzheimer sugerează că biomarkerii detectabili în testele de sânge standard efectuate în cadrul controalelor de rutină ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc mai mare pe termen lung pentru demență. Această descoperire ar putea permite o stratificare mai timpurie a riscului și monitorizarea în practica clinică.
Cercetătorii au armonizat datele din mai multe studii pentru a clarifica relațiile dintre diferitele modele dietetice și performanța cognitivă, funcția executivă și riscul de demență, abordând lacunele identificate de Comitetul Consultativ al Ghidurilor Dietetice din 2025. Lucrarea vizează furnizarea de perspective bazate pe dovezi cu privire la modul în care dieta poate influența sănătatea creierului, deși autorii recunosc limitările datelor existente.
O prezentare de cercetare sugerează că instruirea prenatală care le învață pe mame cum să răspundă la semnalele bebelușilor poate reduce riscul de depresie postnatală, efectul fiind mai pronunțat la femeile care au născut anterior. Studiul a fost prezentat la Congresul European al Colegiului de Neuro-psihofarmacologie, dar necesită publicarea într-o revistă cu evaluare inter pares pentru validarea acestor constatări preliminare.
Această revizuire narativă contestă distincția categorică dintre boala Parkinson idiopatică și parkinsonismul ocupațional la sudori, argumentând că sistemele moderne de clasificare a bolilor (NSD-ISS, SynNeurGe) definesc PD din punct de vedere biologic, indiferent de etiologie. Dovezile din studiile pe primați demonstrează că expunerea cronică la doze scăzute de mangan produce caracteristici patologice indistincte de PD, ceea ce face ca utilizarea imagisticii sau răspunsului la medicamente ca discriminatori diagnostici să fie științific nevalidă.
Această recenzie examinează cum depresiunea, anxietatea și psihoza apar la rate mai mari la persoanele cu epilepsie decât la populația generală, sugerând mecanisme biologice comune mai degrabă decât răspunsuri pur psihologice la convulsii. Analiza a 18 studii a identificat modele neurobiologice distincte: depresiunea implică conectivitate alterată a rețelelor cerebrale, psihoza implică modificări structurale în anumite regiuni cerebrale, în timp ce factori genetici comuni și anomalii ale neurotransmițătorilor contribuie la ambele condiții.
