Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu retrospectiv de cohortă examineaza relația dintre declinul cognitiv în mai multe domenii și progresiunea dizabilității motoare la pacienții cu scleroza multiplă. Cercetarea documentează modul în care SM afectează diverse funcții cognitive alături de dizabilitatea fizică, contribuind la înțelegerea poverii bolii în populațiile cu SM.
Acest raport de caz descrie un bărbat în vârstă de 37 de ani care a experiențat o pierdere marcată și involuntară de greutate (de la 97 kg la 68 kg pe parcursul a doi ani) anterior diagnosticului de scleroză multiplă, o caracteristică de prezentare atipică. Investigații extinse au exclus cauze frecvente ale pierderii de greutate, iar neuroimagistica a confirmat leziuni demielinizante care îndeplinesc criteriile McDonald; pacientul s-a ameliorat semnificativ cu terapia imunosupresivă pe parcursul urmăririi de patru ani.
O analiză transversală a 334 de pacienți cu SM a identificat că tipul de SM progresiv, tulburările de anxietate și absența preocupărilor cognitive raportate de sine stătător au prezis independent refuzul testării neurocognitive (14,7% au refuzat). Aceste constatări evidențiază subgrupuri cu risc de subdiagnosticare a deficitelor cognitive care ar putea beneficia de abordări de testare personalizate.
Acest studiu transversal a comparat funcția olfactivă și volumul cerebral la 65 de pacienți cu scleroză multiplă (43 cu forme recidivante-remitente și 22 cu forme secundar progresive) folosind teste standardizate de miros și imagistică prin RMN. Pacienții cu scleroză multiplă secundar progresivă au prezentat scoruri olfactive mai mici decât cei cu forme recidivante-remitente, deși diferențele de volum cerebral nu au rămas semnificative după ajustarea pentru vârstă și volum intracranian.
Cercetările documentează angoanță psihologică semnificativă în rândul membrilor familiei și a celor care acordă îngrijiri pacienților cu cancer în stare critică, inclusiv anxietate, depresie și epuizare. Articolul evidențiază că rolurile de îngrijire în timpul bolii critice au impact asupra bunăstării rețelelor de sprijin alături de tratamentul clinic al pacienților.
