Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Un program de tratament bazat pe smartphone, care utilizează managementul contingenței (recompense digitale), a primit finanțare din partea NIDA pentru a ajuta femeile însărcinate să renunțe la fumat. Această abordare de intervenție comportamentală se bazează pe cercetări consacrate în domeniul tratamentului dependenței și răspunde unei nevoi critice de sănătate publică pe durata sarcinii.
Un medicament pentru artrita reumatoidă, aprobat de FDA, care blochează receptorii IL-6, a redus semnificativ consumul excesiv de alcool la șoarecii femele cu dependență de alcool, prin suprimarea neuroinflamației în amigdala centrală. Acest mecanism corespunde cu expresia crescută a IL-6 observată în țesutul cerebral postmortem al persoanelor cu tulburare de consum de alcool, sugerând o potențială țintă terapeutică.
Un studiu realizat pe 287 de probe de țesut cerebral provenite de la pacienți cu scleroză multiplă (SM), prelevate din Banca de Creier din Olanda, identifică caracteristici patologice specifice, printre care leziuni cu margini largi și eșecuri în repararea mielinei, care explică variabilitatea evoluției bolii. Profilul genetic individual modulează aceste procese patologice, oferind indicii cu privire la motivul pentru care SM evoluează diferit de la un pacient la altul.
Cercetătorii au dezvoltat un nanosenzor din fibră de carbon capabil să distingă tulburarea din spectrul autist de dizabilitatea intelectuală prin măsurarea în timp real a producției de oxid nitric în celulele stem prelevate de la pacienți. Această abordare diferențiază cu succes cele două afecțiuni chiar și atunci când acestea prezintă mutații genetice identice, oferind un potențial instrument de diagnostic bazat pe biomarkeri.
Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au dezvoltat un model inovator pe șoareci, utilizând infecția cu virusul encefalomielitei murine a lui Theiler (TMEV) pentru a induce simptomele bolii Parkinson fără modificări genetice sau injecții toxice. Această abordare oferă un model animal mai naturalist pentru a investiga ipoteza conform căreia infecția virală ar putea declanșa dezvoltarea bolii Parkinson la om.
