Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Cercetarea explorează dacă condițiile neuropsihiatrice, inclusiv ADHD și tulburarea de spectru autist, au biomarkeri genetici comuni, mai degrabă decât baze neurobiologice distincte. Studiul investighează dacă condiții precum schizofrenia, tulburarea bipolară, ADHD și ASD pot fi conectate prin mecanisme moleculare suprapuse.
Cercetătorii de la Universitatea din Kanazawa au identificat mecanismele neuronale bazate pe dopamină care stau la baza motivației într-un model de șoarece cu dependență comportamentală. Rezultatele studiului oferă informații privind mecanismele implicate, care ar putea sta la baza viitoarelor abordări terapeutice pentru tratarea dependențelor comportamentale.
Această revizuire sistematică și meta-analiză a examinat tulburările de anxietate și simptomele după leziune traumatică cerebrală la 705.024 de persoane, descoperind o rată de incidență de 17,45%. Studiul a utilizat metodologii riguroase, inclusiv evaluarea calității și evaluarea prejudecății publicării, pentru a sintetiza dovezi privind anxietatea ca o complicație psihiatrică post-TBI.
Această recenzie examinează epidemiologia globală și fisiopatologia commoțiilor cerebrale ca manifestare a traumatismului cranioenceflic, care afectează aproximativ 939 la 100.000 de persoane la nivel mondial, cu variații semnificative ale mortalității și morbidității între populații. Autorii analizează metodele actuale de clasificare, opțiunile de tratament farmacologic și nonfarmacologic, etiologiile, manifestările clinice și discută intervențiile terapeutice emergente, inclusiv terapia cu exozomi și stimularea cu câmpuri electromagnetice, ca domenii care necesită investigații suplimentare.
Acest studiu preclinic a analizat modul în care momentul alimentației (restricție în timpul zilei vs. restricție pe timp de noapte) influențează rezultatele recuperării după leziuni cerebrale traumatice ușoare repetate la rozătoare, constatând că alimentația în faza activă a agravat deficitele de coordonare motorie și a alterat procesarea durerii, cu modificări dependente de sex în profilurile lipidice cerebrale și în expresia genică. Cercetarea sugerează că tiparele circadiene de alimentație pot fi un factor modificabil care influențează recuperarea în urma leziunilor cerebrale traumatice, independent de aportul caloric.
