Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu a identificat microRNA derivat din tRNA miR-1274b ca fiind consistent supraexprimat în lichidul lacrimal al pacienților cu boala Parkinson în cohorte de descoperire, replicare și validare in-silico. Constatările sugerează potențiali biomarkeri bazați pe lacrimi pentru diagnosticul bolii Parkinson, cu ținte prezise implicate în căile neurodegenerate.
Acest studiu a examinat modul în care boala Parkinson afectează capacitatea de a procesa structura gramaticală în propoziții auditive, în special privind sincronizarea pauzelor. Persoanele cu boala Parkinson au arătat mai multe erori și răspunsuri mai lente decât grupul de control, deși pauzele prelungite au îmbunătățit parțial acuratețea pentru propoziții gramatical incorecte, sugerând implicarea ganglionilor bazali în coordonarea temporală a procesării limbajului.
Acest studiu a analizat dacă deficiențele cognitive în ceea ce privește inhibiția și viteza de procesare sunt asociate cu dificultăți de inițiere a mersului la persoanele cu boala Parkinson, în special la cele care suferă de „înghețarea mersului” (FoG). Rezultatele au arătat că persoanele cu PD+FoG au prezentat o performanță mai slabă a funcțiilor executive și o durată mai lungă a ajustării posturale pregătitoare, corelate cu scoruri mai slabe la testele cognitive, ceea ce sugerează că disfuncția executivă contribuie la deficitele de inițiere a mersului.
Acest studiu controlat randomizat a examinat efectul a două sesiuni de stimulare transcranială directă de curent de înaltă definiție (HD-tDCS) direcționată către cortexul prefrontal dorsolateral stâng asupra simptomelor depresive și non-motorii la pacienții cu boala Parkinson. Studiul a utilizat un design crossover cu control sham și măsuri standardizate de rezultate, inclusiv scale de evaluare a depresiei și evaluări ale calității vieții.
O analiză secundară a unui studiu clinic pragmatic a examinat eficacitatea unei intervenții de îngrijire paliativă asupra calității vieții în 322 de pacienți cu boala Parkinson, comparând populații dezavantajate (definite prin locuire în zone rurale, venituri scăzute și rasă/etnie) cu participanți non-dezavantajați. Deși participanții non-dezavantajați au arătat îmbunătățiri mai devreme la 6 luni, participanții dezavantajați au demonstrat îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic ale calității vieții la 12 luni, sugerând că intervenția beneficiază ambele grupuri, dar cu o răspuns întârziat la populațiile dezavantajate.
