Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.613 articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.495 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.349 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.313 articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.403 articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.313 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.3 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.360 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.249 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.260 de articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.310 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.363 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.294 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.330 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.11 articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Markeri de Inflamație și Permeabilitate Intestinală Asociați cu Caracteristicile Clinice ale Bolii Parkinson

Acest studiu caz-control a măsurat biomarkeri fecali ai inflamației și permeabilității intestinale la pacienții cu boala Parkinson comparativ cu controalele sănătoase, găsind niveluri crescute de beta-defensina 2, zonulină și lactoferină la pacienții cu BP. Analiza statistică a dezvăluit corelații între markeri specifici și diverse simptome motorii și non-motorii ale BP, inclusiv depresie, fluctuații motorii și disfuncție autonomă.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Prevalența deficitului cognitiv ușor la pacienții cu boala Parkinson cu mutații LRRK2 și GBA1

Acest studiu a comparat incidența deficitului cognitiv ușor (MCI) la pacienții cu boala Parkinson în stadiu incipient cu mutații genei LRRK2 și GBA1 versus boala Parkinson idiopatică, folosind criterii diagnostice standardizate ale Societății de Tulburări de Mișcare. Rezultatele au arătat că pacienții cu GBA1-PD și boala Parkinson idiopatică au avut rate mai mari de MCI conform criteriilor mai stricte (41% și respectiv 39%) în comparație cu pacienții cu LRRK2-PD (14%), indicând diferențe ale subtipului genetic în prezentarea cognitivă.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Tulburare de mișcare funcțională care imită boala Parkinson: o prezentare de caz

Un bărbat de 40 de ani cu depresie și factori de stres psihologic a dezvoltat simptome motrice progresive, inclusiv tremor și slăbiciune, inițial suspectate ca fiind boala Parkinson, dar în final diagnosticate ca tulburare neurologică funcțională după ce investigațiile neurologice standard și încercările medicamentoase s-au dovedit ineficace. Cazul ilustrează importanța distingerii tulburărilor motrice funcționale de afecțiunile neurologice organice și abordării factorilor psihologici subiacenți pentru tratamentul corespunzător.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Puterea EEG la frecvență joasă și coerența diferă între parkinsonismul indus de droguri și boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv EEG a comparat semnăturile neurale în parkinsonismul indus de medicamente (DIP), boala Parkinson (PD) și controale sănătoase, găsind modele spectrale distincte, inclusiv putere theta crescută și coerență delta în pacienții cu DIP. Rezultatele sugerează că EEG-ul în stare de repaus poate servi ca instrument diagnostic pentru a diferenția între aceste două condiții de parkinsonism.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Parkinsonismul indus de medicamente: diagnostic și tratament

Parkinsonismul indus de medicamente (PIM) este o tulburare de mișcare iatrogenă frecventă cauzată de agenți blocatori ai receptorilor dopaminei (în special antipsihiotice), cu prezentare clinică incluzând tremor, bradikinzie și tulburări de mers clinic similare cu boala Parkinson idiopatică. Managementul se concentrează pe întreruperea sau reducerea medicamentului responsabil, schimbarea la alternative cu risc mai scăzut, cum ar fi quetiapina sau clozapina, cu teste auxiliare precum DaTscan-urile folosite când este necesară diferențierea de boala Parkinson idiopatică.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →