Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Spațiu publicitar disponibil — bannerul mare de susSpațiu publicitar disponibil — bannerul mare de sus

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare

Articole și ghiduri recomandate

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună20.06.2026

CCR5 ca modulator cheie în tulburările neurocognitive: mecanisme și implicații terapeutice

Această analiză integrativă examinează rolul CCR5 ca regulator al neuroinflamației și al funcției cognitive în cadrul mai multor afecțiuni neurodegenerative și neurologice dobândite, inclusiv boala Alzheimer, boala Parkinson, scleroza multiplă, traumatismul cranio-cerebral și accidentul vascular cerebral. Atât inhibarea genetică, cât și cea farmacologică a CCR5 prezintă potențialul de a reduce neuroinflamația și de a menține funcția cognitivă, deși unele dovezi sugerează roluri protectoare dependente de context în anumite afecțiuni, evidențiind complexitatea terapeutică.

StudiuAutismÎncredere înaltă20.06.2026

Domenii de autoreglare în autism, sindromul Down și sindromul Williams: modele transdiagnostice vs. modele specifice fiecărei afecțiuni

Acest studiu empiric a analizat controlul regulativ în cazul autismului, sindromului Down, sindromului Williams și dezvoltării neurotipice la 233 de copii cu vârste cuprinse între 5 și 13 ani, folosind chestionare completate de părinți care evaluau reglarea cognitivă, emoțională, socială și senzorială. Rezultatele au evidențiat atât provocări comune în materie de reglare între grupurile neurodiverse, cât și diferențe specifice fiecărei afecțiuni, analizele de cluster sugerând că profilurile de reglare, mai degrabă decât etichetele diagnostice, prezic mai bine nevoile de sprijin.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă20.06.2026

Evaluarea instrumentului de screening al demenței NTG-EDSD la adulții cu sindromul Down

Un studiu de cohortă realizat pe un eșantion de 54 de adulți cu sindrom Down (vârsta ≥40 de ani) a evaluat instrumentul de screening NTG-EDSD pentru demență/deficiență cognitivă ușoară, testând diverse praguri de punctaj în ceea ce privește sensibilitatea și specificitatea. Deși instrumentul se dovedește promițător pentru inițierea discuțiilor clinice și identificarea necesității unei evaluări suplimentare, acesta nu dispune de o acuratețe diagnostică suficientă pentru a fi utilizat ca instrument de screening fiabil pentru demență în această populație.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună20.06.2026

Comorbiditatea tulburărilor din spectrul autist și a tulburărilor de personalitate cu tulburările alimentare, sindromul de stres posttraumatic (PTSD) și tulburarea cu simptome somatice: provocări clinice și implicații terapeutice

Această analiză clinică examinează prevalența și mecanismele care stau la baza comorbității dintre tulburarea din spectrul autist, tulburările alimentare și sindromul de stres posttraumatic (PTSD) atunci când acestea coexistă cu tulburări de personalitate, subliniind faptul că astfel de combinații sporesc, de obicei, gravitatea simptomelor și riscul de suicid. Există tratamente bazate pe dovezi, dar sunt necesare abordări noi, cercetările viitoare urmând să acorde prioritate traiectoriilor tulburărilor din spectrul autist (TSA) asociate cu tulburările de personalitate, precum și intervențiilor bazate pe cunoașterea traumelor, care să abordeze dereglarea emoțională și implicarea pacientului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună19.06.2026

Decuplarea dinamică dintre sistemul limbic și cel executiv stă la baza legăturii reciproce dintre epilepsia rezistentă la tratament și depresia în cazul epilepsiei lobului temporal

Acest studiu de neuroimagistică, realizat pe un eșantion de 82 de pacienți cu epilepsie lobară temporală și 50 de subiecți din grupul de control, a analizat dacă perturbarea conectivității funcționale dintre rețelele cerebrale limbice și executive explică relația bidirecțională dintre crizele rezistente la tratament și depresie. Folosind RMN funcțional în stare de repaus, combinat cu cartografierea receptorilor și analiza expresiei genice, cercetătorii au identificat modele specifice de integrare a rețelelor cerebrale care leagă statistic gravitatea rezistenței la medicamente de simptomele depresiei.