Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.920 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.762 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.449 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.387 de articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.537 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.400 de articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.6 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.576 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.354 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.309 articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.401 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.480 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.399 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.429 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.48 de articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere bună01.09.2026

Reziliența ca predictor al simptomelor persistente postconcusie: Un studiu experimental

Acest studiu experimental a examinat dacă reziliența ar putea reduce simptomele persistente simulate ale sindromului postconcusie (PPCS) după traumatismul cranian ușor la 191 de participanți. Rezultatele au arătat că activarea rezilienței a redus semnificativ simptomele PPCS și a reprezentat 3,27% din variația unică, sugerând reziliența psihologică ca o posibilă țintă de intervenție independent de afecțiunea emoțională.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Stimularea cu Interferență Temporală Modulează Conectivitatea Circuitului Motor în Boala Parkinson

Acest studiu crossover randomizat pe două niveluri de orbire a investigat modul în care stimularea prin interferență temporală transcranială (TIS) care vizează nucleul subthalamic afectează conectivitatea cerebrală la pacienții cu boala Parkinson. Rezultatele au arătat că TIS la 130 Hz a indus schimbări specifice în conectivitatea funcțională în circuitul motor în comparație cu stimularea fictivă, sugerând o bază mecanistică pentru îmbunătățirea simptomelor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Activitatea Fizică și Exercițiul pentru Persoanele cu Boala Parkinson: Trecut, Prezent și Viitor

Această lucrare examinează evoluția exercițiului și activității fizice ca tratamente recunoscute pentru boala Parkinson, care au câștigat o atenție clinică semnificativă din 2002. Autorii prezintă exercițiul ca una dintre patru abordări terapeutice stabilite pentru Parkinson, alături de medicație, chirurgie și modificări ale stilului de viață, evidențiind în același timp direcțiile viitoare de cercetare pentru optimizarea prescrierii exercițiului.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Analiza andaturii portabile folosind învățarea automată pentru diferențierea paralizei supranucleare progresive de boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv a evaluat dacă datele din senzori inerțiali purtabili în timpul analizei mersului pot distinge paralizia supranucleară progresivă (PSP) de boala Parkinson utilizând algoritmi de învățare automată. Opt clasificatori au fost antrenați pe caracteristici ale mersului din 34 participanți cu PSP și 410 cu boala Parkinson, rezultatele fiind evaluate folosind metode de interpretabilitate pentru a identifica biomarkeri clini relevanți.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.09.2026

Tremor agravat de Levodopa în Boala Parkinson: Frecvență și Caracteristici Clinice

Acest studiu de cohortă pe 274 de pacienți cu boala Parkinson a identificat agravarea tremorului indus de levodopa în 1,46% din cazuri, caracterizată prin exacerbarea tremorului de repaus în decurs de 20 de minute după administrarea dozei scăzute de levodopa. Pacienții afectați au prezentat un răspuns inconsecvent la medicamentele adjuvante și au fost reticenți să mărească dozele, limitând potențial beneficiile tratamentului pentru alte simptome parkinsoniene.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →