Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu investighează modul în care modelele de mai multe afecțiuni medicale concurente (multimorbiditate) corelează cu rezultatele mortalității la persoanele cu demență. Cercetarea are ca scop identificarea profilurilor de comorbiditate asociate cu riscul crescut de mortalitate în această populație.
Boala Alzheimer prezintă un risc crescut de epilepsie nu numai în stadiile avansate, ci și în timpul tulburărilor cognitive ușoare și în stadiile preclinice, crizele epileptice fiind uneori cea mai timpurie manifestare clinică (varianta epileptică a bolii Alzheimer). Această prezentare oferă o fereastră terapeutică în care medicamentele anticonvulsivante pot contribui la prevenirea declinului cognitiv prin combaterea hiperexcitabilității cerebrale asociate cu boala Alzheimer, dar necesită evaluarea biomarkerilor (amiloid și tau) pentru un diagnostic precis.
Acest studiu investigheaza dacă simptomele neuropsihiatrice pot prezice starea biomarkerilor bolii Alzheimer (clasificarea ATN) în stadiile preclinice și prodromale pentru recrutarea în studii clinice. Cercetarea aplică cadrul de cercetare NIA-AA pentru a îmbunătăți identificarea persoanelor cu risc, adecvate pentru studiile de intervenție timpurie.
Acest articol examinează mecanismele prin care unii indivizi rezistă la schimbările neuropatologice ale Alzheimer sau și mențin funcția cognitivă în ciuda unei patologii cerebrale semnificative, evidențiind că demența nu este o consecință inevitabilă a îmbătrânirii. Înțelegerea acestor procese de rezistență și reziliență poate informa strategiile preventive și terapeutice pentru a întârzia sau preveni demența Alzheimer.
Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 642 de pacienți cu boala Alzheimer, a analizat modul în care nivelul de educație (un indicator al rezervei cognitive) influențează vârsta la momentul diagnosticării și evoluția declinului cognitiv. Un nivel de educație mai ridicat a întârziat diagnosticul în grupurile cu nivel de educație mediu-ridicat, dar a fost asociat, în mod paradoxal, cu o deteriorare cognitivă mai rapidă, ceea ce sugerează că mecanismele rezervei cognitive funcționează diferit în funcție de straturile educaționale și că indicatorii de rezervă s-ar putea să nu surprindă pe deplin factorii protectori subiacenți.
