Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.610 articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.494 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.347 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.313 articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.403 articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.310 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.3 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.356 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.246 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.258 de articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.309 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.358 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.294 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.324 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.11 articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Diferențele HALP Score între Parkinson Sporadic și Familial

Acest studiu transversal de 1.036 de participanți din Inițiativa Markerilor de Progresie a Parkinsonului a examinat dacă scorul HALP (marker de inflamație și nutriție bazat pe hemoglobină, albumină, limfocite, plăcute) diferă între formele sporadice și familiale ale bolii Parkinson. Cercetarea a colectat date demografice, clinice și de laborator cuprinzătoare, inclusiv evaluări motrice/cognitive și biomarkeri de neuroimagistică, pentru a identifica variații ale stării de inflamație și nutriționale.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Alterări de volum ale substanței gri structurale în distonia-parkinsonismul cu debut rapid

Acest studiu de neuroimagistică structurală a comparat volumul substanţei gri cerebrale în 17 pacienţi cu distonie-parkinsonism cu debut rapid (RDP) cu martori şi pacienţi cu distonie izolată sau boală Parkinson. Pacienţii cu RDP au prezentat volum cortical prefrontal mărit şi modificări suplimentare în regiunile temporale, parietale, cerebelare şi talalamice, cu corelaţii între durata bolii şi volum redus în regiunile prefrontale şi caudată.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Moderatorii efectelor exercițiului aerobic asupra simptomelor motorii în boala Parkinson: O revizuire sistematică și meta-analiză

Această meta-analiză a 28 de studii clinice randomizate controlate a examinat cum diferitele protocoale de exerciții aerobe afectează funcția motorie la pacienții cu boala Parkinson, folosind scale standardizate de evaluare. Rezultatele au arătat că exercițiile combinate pe bază aerobă și sesiunile de 60+ minute au produs îmbunătățiri mai mari ale simptomelor motorii în comparație cu exercițiile aerobe singure sau duratele mai scurte.

StudiuParkinsonÎncredere bună20.06.2026

Revizuire sistematică a strategiilor terapeutice pentru reducerea simptomelor și progresiei bolii Parkinson

Această revizuire sistematică a evaluat 15 studii clinice randomizate controlate asupra intervențiilor terapeutice pentru boala Parkinson, examinând eficacitatea acestora în reducerea simptomelor motorii și non-motorii. Intervențiile farmacologice, cum ar fi exenatida și apomorfina, au arătat îmbunătățiri în funcția motorie măsurate prin scale standardizate, deși intervențiile cognitive au demonstrat rezultate mixte în funcție de domeniul cognitiv specific care a fost țintit.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă20.06.2026

Lateralizarea hemisfericală a legării transportorului de dopamină în boala Parkinson

Acest studiu transversal a analizat datele de imagistică PET din 1257 de pacienți cu boala Parkinson (cohortă Aarhus) și 1359 din o cohortă internațională de cercetare, examinând asimetriile în depletarea dopaminei între emisferele cerebrale. Rezultatele au arătat că o majoritate ușoară de pacienți au avut o legare a dopaminei mai scăzută în putamen-ul stâng, cu modele asociate cu mâna dominantă, dar nu pe deplin explicate de aceasta, sugerând diferențe emisferice intrinseci în neurodegenrare.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →