NeuroPsy InfoHub — autism, ADHD, anxietate, depresie

Articole și ghiduri recomandate

VârstăToate vârstele Copii Tineri Adulți Vârstnici

StudiuParkinsonÎncredere înaltă02.07.2026

Încetinirea oscilațiilor beta frontale în parkinsonismul atipic: un studiu de magnetoencefalografie

Acest studiu a utilizat magnetoencefalografia în stare de repaus la pacienți cu sindrom corticobazal, paralizie supranucleară progresivă, boala Parkinson idiopatică și subiecți sănătoși din grupul de control, pentru a identifica markeri neurofiziologici care să distingă sindroamele parkinsoniene atipice. Parkinsonismul atipic a fost caracterizat prin încetinirea spectrală, însoțită de o deplasare a oscilațiilor beta frontale către frecvențe mai joase, ceea ce ar putea servi drept biomarker electrofiziologic pentru diagnosticul diferențial și neurodegenerare.

StudiuPreprintEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Electrocorticografia intraoperatorie în cazul tumorilor asociate cu epilepsia la copii: un studiu randomizat controlat care compară rezultatele la copii și adulți

Acest studiu randomizat controlat (RCT) a evaluat dacă rezecția chirurgicală ghidată intraoperatoriu prin electrocorticografie (ECoG) îmbunătățește rezultatele la pacienții pediatrici, comparativ cu cei adulți, cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos cauzată de tumori cerebrale. Patruzeci și doi de pacienți (17 copii, 25 de adulți) au fost repartizați aleatoriu în grupuri pentru a beneficia de o rezecție totală macroscopică cu sau fără ghidare prin ECoG, urmând ca rezultatele privind controlul crizelor (scorurile Engel) și evenimentele adverse să fie comparate între grupuri și pe cohote de vârstă.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă02.07.2026

Factori predictivi și factori asociați cu reacțiile adverse la medicamente la persoanele cu epilepsie

Acest studiu observațional realizat pe un eșantion de 940 de persoane cu epilepsie a evidențiat că nervozitatea (34,3%), agresivitatea (33,6%) și creșterea în greutate (32,3%) au fost cele mai frecvente reacții adverse la medicamentele anticonvulsivante, iar 20,1% dintre participanți au raportat probleme de memorie. Durata utilizării medicamentelor anticonvulsivante și durata epilepsiei s-au evidențiat ca factori determinanți majori ai reacțiilor adverse la medicamente.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Creatin-kinaza ca biomarker pentru diferențierea crizelor tonico-clonice generalizate de crizele neepileptice de origine psihogenă și de sincopă: revizuire sistematică și metaanaliză

Un studiu de cohortă retrospectiv și o meta-analiză realizate pe un eșantion de 1.300 de pacienți au analizat dacă nivelurile serice ale creatinkinazei (CK) ar putea contribui la diferențierea crizelor epileptice de crizele non-epileptice de origine psihogenă (PNES) și de sincopă. Rezultatele au evidențiat niveluri semnificativ crescute ale CK la 48 de ore după crize tonico-clonice generalizate, comparativ cu PNES și sincopă, sugerând că CK ar putea fi un potențial biomarker adjuvant pentru clasificarea crizelor atunci când istoricul clinic este neclar.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Faza postictală în epilepsia idiopatică canină: manifestări clinice, gestionare și impactul asupra calității vieții din perspectiva proprietarilor

Acest studiu observațional a chestionat 292 de proprietari de câini cu privire la simptomele postictale în cazul epilepsiei idiopatice canine, constatând că 97% dintre aceștia au raportat semne clinice postictale, inclusiv dezorientare, mers compulsiv, ataxie și orbire, care au afectat în mod semnificativ calitatea vieții atât a câinilor, cât și a proprietarilor. Medicamentele anticonvulsive de urgență s-au dovedit ineficiente în controlul semnelor postictale în 71% din cazuri, evidențiind o nevoie terapeutică nesatisfăcută în gestionarea fazei postictale a crizelor epileptice, adesea neglijată.

Informație de încredere. Sprijin real.

Explorează temele

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice