Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu transversal a examinat prevalența bacteriuriei asimptomatice (ASB) la 200 de pacienți cu epilepsie versus 100 de controale sănătoase, constatând rate semnificativ mai mari de ASB în grupul cu epilepsie (34,0% vs 16,2%). Genul feminin, proteinuria și utilizarea oxcarbazepenei au fost identificate ca factori de risc, în timp ce lamotrigina a demonstrat un efect protector.
O nouă scară de autoraportare cu 10 articole a fost dezvoltată pentru a măsura aderența la medicamentele anticonvulsivante și pentru a identifica motivele non-aderenței la pacienții cu epilepsie. Scara a demonstrat consistență internă puternică (alfa Cronbach = 0,80) și a fost validată folosind Analiza Componentelor Principale și corelația cu o măsură de aderență medicamentoasă stabilită (MARS) în 162 de participanți.
Acest studiu propune o abordare bazată pe învățarea profundă pentru predicția crizelor epileptice prin analiza semnalului EEG, utilizând rețele neuronale convoluționale pentru extragerea caracteristicilor și Bi-LSTM pentru clasificare. Metoda a atins o precizie de 99,61% și are ca scop îmbunătățirea calității vieții pacienților prin detectarea precoce a crizelor și intervenția în timp util.
Un studiu prospectiv multicentric cu 163 de supraviețuitori ai accidentului vascular cerebral în unități de reabilitare a examinat apariția crizelor convulsive, anomaliile EEG și gestionarea medicamentelor anticonvulsivante (ASM) în fazele acute și de urmărire. Rezultatele au arătat că mulți pacienți au fost supra-tratați cu ASM la admitere în ciuda absenței crizelor convulsive precoce, în timp ce o de-escaladare adecvată și ajustări terapeutice individualizate au avut loc în timpul șederii de reabilitare, sugerând că mediul de reabilitare permite o gestionare optimizată a crizelor convulsive după accident vascular cerebral.
Această revizuire sistematică a 37 de studii analizează modul în care modelele de învățare automată pot prezice răspunsul individual al pacienților la medicamentele anticonvulsivante, prin analiza datelor clinice, a imaginilor cerebrale, a EEG-ului și a informațiilor genetice. Deși unele modele prezintă o precizie promițătoare, rezultatele variază semnificativ, iar acest domeniu se confruntă cu limitări importante legate de calitatea și cantitatea datelor, care necesită cercetări suplimentare și standardizare.
