Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres

Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Începe gratuitSunt părinteSunt specialist

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

AutismSpectrul autist și particularitățile asociate.928 de articole
ADHDAtenție, impulsivitate și hiperactivitate.776 de articole
Sindrom DownDezvoltare și sprijin pentru sindromul Down.451 de articole
AnxietateÎngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.390 de articole
DepresieTristețe persistentă, lipsa energiei și a motivației.539 de articole
AdicțiiDependențe de substanțe și comportamentale.403 articole
Tulburare obsesiv-compulsivăObsesii, compulsii și modul de a le gestiona.6 articole
Tulburare narcisistăTiparul narcisist și relațiile afectate.În curând

Afecțiuni neurologice

DemențeBoala Alzheimer și alte forme de demență.580 de articole
AVC și AITAccident vascular cerebral și recuperare, la orice vârstă.358 de articole
Leziuni medulareLeziuni medulare, paraplegie și tetraplegie.309 articole
EpilepsieCrize epileptice și managementul lor.401 articole
ParkinsonBoala Parkinson și tulburări de mișcare.481 de articole
Scleroză multiplăScleroza multiplă și viața cu aceasta.399 de articole
Traumatisme cranio-cerebraleTraumatisme cranio-cerebrale și recuperare.433 de articole
Tumori cerebraleTumori cerebrale: diagnostic, tratament și recuperare.50 de articole

Articole și ghiduri recomandate

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă16.07.2026

Perturbarea Ritmului Circadian în Scleroza Multiplă: Legături cu Depresia, Anxietatea și Temperamentul

Acest studiu pilot pe 77 de pacienți cu scleroza multiplă diagnosticați recent a investigat modul în care depresia, anxietatea și trăsăturile temperamentale sunt legate de tulburările ritmului circadian, constatând că 13,7% aveau dezreglare circadiană clinică semnificativă cu corelații puternice la simptomele depresive și anxioase. Constatările sugerează că simptomele afective și temperamentul subiacent pot influența vulnerabilitatea la perturbări ale somnului și ritmului circadian la populațiile cu scleroza multiplă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă16.07.2026

Scleroza multiplă la un pacient cu boala Hirschsprung: un raport de caz

Un bărbat în vârstă de 26 de ani cu antecedente de boala Hirschsprung s-a prezentat cu slăbiciune facială stângă, dureri de cap și dezechilibru, fiind diagnosticat ulterior cu scleroza multiplă. Cazul a fost tratat cu fumarat de dimetil, o terapie modificatoare a bolii pentru SM, evidențiind rara coexistență a acestor două condiții.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă16.07.2026

Biomarkeri seratici de angiogeneză și hipoxie în scleroза multiplă recurent-remitentă

Acest studiu a examinat markerii hipoxiei și angiogenezi în sângele și creierul persoanelor cu scleroza multiplă remitent-recidivantă, găsind markeri hipoxici crescuți (HIF-1α, hem-oxigenază-1, HSP-90) și factor neurotrofic derivat din creier redus comparativ cu controalele sănătoase. Descoperirile sugerează că dereglarea hipoxică apare chiar și în stadiul bolii neuroinflamator RRMS, cu niveluri de lizil-oxidază corelate cu caracteristicile leziunilor și schimbările volumului cerebral.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă15.07.2026

Răspunsuri cardiovasculare autonome disregulate la provocarea ortostatică în leziunea traumatică ușoară a creierului

Acest studiu a examinat disfuncția sistemului nervos autonom la indivizi cu traumatism cranian ușor (≤14 zile post-leziune) utilizând teste standardizate, inclusiv variabilitatea frecvenței cardiace și testul de înclinare cu cap ridicat, comparând 35 pacienți cu mTBI cu 35 controale potrivite. Cercetarea a avut ca scop caracterizarea funcției baroreflexe simpatice și parasimpatice și evaluarea relațiilor dintre afectarea autonomă și severitatea simptomelor, inclusiv amețeli, dureri de cap și ceață mentală.

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă15.07.2026

Monitorizarea în cușca de acasă ca instrument sensibil pentru detectarea alterărilor comportamentale subtile după traumatismul craniocerebral ușor

Această mini-recenzie susține că traumatismul cranio-cerebral ușor ar trebui reconceptualizat ca o tulburare a reglării comportamentale mai degrabă decât a capacității de bază, deoarece testele comportamentale standard eșuează adesea în detectarea disfuncției evidente în datele clinice și neuronale. Monitorizarea în mediul casnic relevă alterări subtile, inclusiv perturbări circadiene, habituare alterată și modificări în microstructura activității care corespund simptomelor sindromului post-concuție la oameni, cum ar fi tulburările somnului și inflexibilitatea cognitivă.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →