Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
O femeie de 30 de ani cu sindromul Down s-a prezentat cu trei hernii ventrale sincrone de-a lungul liniei albe, manifestând durere abdominală, tumefacție și simptome gastrointestinale fără antecedente chirurgicale anterioare. Cazul evidențiază anomaliile țesutului conjunctiv și laxitatea ligamentoasă asociate sindromului Down ca factori predispozanți pentru formarea herniei.
Această revizuire sistematică sintetizează 15 studii care examinează abilitățile de recunoaștere a emoțiilor în șase tulburări (tulburarea generalizată de anxietate, tulburarea de panică, tulburarea dismorfică corporală, tulburarea de ciupire a pielii, trichotilomanie și PTSD), găsind模式 consistente de recunoaștere redusă a tristețului și o prejudecată către interpretarea emoțiilor ambigue ca furie. Autorii evidențiază limitări metodologice semnificative în cercetarea existentă și recomandă ca studiile viitoare să controleze depresia, să investigheze factori transdiagnostici și să valideze sarcinile de evaluare.
Un studiu mic de neuroimagistică a constatat că tratamentul cu esketamină intranazală pe parcursul a 6 luni la pacienți cu depresie rezistentă la tratament a mărit volumul cerebral în cortexul prefrontal, cingulatul anterior și hipocampul—regiuni care se atrofiază de obicei în depresie—alături de niveluri reduse de lanț ușor al neurofilamentelor serice, sugerând neuroprotecție. Deși rezultatele sunt promițătoare, dimensiunea foarte mică a eșantionului (n=7) necesită validare în studii randomizate mai ample înainte de a se putea trage concluzii clinice.
Un studiu retrospectiv de caz-control a examinat rezultatele chirurgicale la pacienții cu ADHD supuși reconstrucției ligamentului încruciș anterior, comparând ratele complicațiilor la intervale de 3 luni, 6 luni și 3 ani cu controale non-ADHD folosind potrivirea scorului de propensiune. Rezultatele au indicat că pacienții cu ADHD au experimentat un risc semnificativ crescut de complicații postoperatorii și necesități de chirurgie de revizuire în perioadele postoperatorii precoce.
Acest studiu transversal a examinat electroretinografia (ERG) ca potențial marker obiectiv al neurodegenerării la persoane cu scleroză multiplă avansată (EDSS ≥3,0), comparând pe cei cu și fără istoria anterioară de neurita optică cu subiecți sănătoși. Rezultatele au arătat răspunsuri ERG întârziate la pacienții cu SM indiferent de istoricul neuritei optice, sugerând că disfuncția retiniană poate fi un marker funcțional fiabil al neurodegenerării asociate bolii, independent de nivelul de invaliditate sau statusul tratamentului.
