Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Acest studiu transnațional a analizat adaptarea familială în 12 țări în rândul părinților persoanelor cu sindromul Down, utilizând cadrul Modelului de reziliență. Cerințele familiale, evaluarea situației, resursele și comunicarea orientată spre rezolvarea problemelor s-au evidențiat ca factori predictivi cheie ai adaptării, cu scoruri medii de adaptare în toate țările, deși s-au constatat diferențe culturale.
Acest articol clinic abordează importanța unui istoric medical complet și a înțelegerii modului în care sindromul Down (trisomia 21) se manifestă prin diverse semne și simptome care pot complica tratamentul stomatologic. Autorii subliniază necesitatea unei evaluări și pregătiri minuțioase a pacientului pentru a asigura îngrijirea stomatologică adecvată și pentru a elabora planuri corespunzătoare de gestionare a sănătății orale.
Acest studiu clinic retrospectiv a examinat deglutiția și funcția esofagului la 24 de copii cu sindromul Down folosind manometria de înaltă rezoluție, descoperind motilitate esofagiană anormală la 81% dintre pacienți, cea mai frecventă fiind motilitatea esofagiană ineficace și aperistalsis. Constatările au corelat bine cu imagistica tractului gastrointestinal superior, dar nu și cu studiile de deglutiție faringee, sugerând că manometria oferă informații diagnostice complementare pentru managementul disfagiei în această populație.
Acest studiu caz-control a evaluat dificultățile legate de somn în 45 de copii cu sindromul Down comparativ cu 48 de controale tipice, utilizând un chestionar în limba arabă tradus și validat. Rezultatele au demonstrat probleme semnificative de somn în grupul cu sindromul Down, inclusiv apneea obstructivă a somnului, întârzierea inițierii somnului și treziri frecvente în cursul nopții, cu chestionarul arătând proprietăți psihometrice bune (100% sensibilitate, 70,8% specificitate).
Sindromul Down este cauzat de nedisjuncția cromozomială, ceea ce duce la deficiențe intelectuale, întârzieri în creștere și trăsături faciale caracteristice, incidența acestuia crescând odată cu înaintarea în vârstă a mamei. Progresele recente integrează tehnologii de inteligență artificială și învățare automată pentru a îmbunătăți depistarea precoce și diagnosticul prin analiza markerilor biologici, a trăsăturilor faciale și a datelor de imagistică medicală.
