Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Articole și ghiduri recomandate

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă01.07.2026

Asocierea dintre mărirea plexului coroid și afectarea funcției glinfatice în scleroza multiplă recidivant-remisivă

Acest studiu a comparat funcția sistemului glimfatic și volumul plexului coroid la 92 de pacienți cu SM recidivant-remisiv (RRMS) cu 40 de subiecți sănătoși din grupul de control, constatând o afectare semnificativă a funcției glimfatice și o mărire a plexului coroid la pacienții cu SM, care s-au corelat cu incidența leziunilor cerebrale. Datele de urmărire au evidențiat o mărire persistentă a plexului coroid, sugerând că aceste modificări structurale pot contribui la patologia SM și la neuroinflamație.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă01.07.2026

Dinamica volumului cerebral indusă de ocrelizumab în scleroza multiplă recidivant-remisivă

Un studiu prospectiv pe o perioadă de patru ani a analizat modul în care tratamentul cu ocrelizumab afectează volumele compartimentelor cerebrale (substanța albă, substanța cenușie, lichidul cefalorahidian) la 51 de pacienți cu SMRR, constatând că volumul lichidului cefalorahidian din ventricule și volumul total al lichidului cefalorahidian au crescut, în timp ce volumul substanței albe și volumul total al creierului au scăzut, urmând tipare neliniare și tranzitorii. Modificările au fost corelate cu gradul de dizabilitate și cu factori legați de boală, oferind informații privind mecanismele de atrofie în comparație cu cele de pseudoatrofie în timpul imunoterapiei.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Efectele adverse cognitive ale medicamentelor anticolinergice și riscul de demență în boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 155 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat dacă întreruperea timpurie a tratamentului cu medicamente anticolinergice din cauza efectelor secundare cognitive a prezis o incidență mai scăzută a demenței în comparație cu pacienții care au întrerupt tratamentul din alte motive sau care au continuat utilizarea pe termen lung. După ajustarea pentru vârstă, sex și durata bolii, incidența demenței nu a prezentat diferențe semnificative între grupuri, ceea ce sugerează că efectele adverse cognitive pe termen scurt ar putea să nu prezică în mod independent dezvoltarea demenței.

StudiuLeziuni medulareÎncredere înaltă01.07.2026

Eficacitatea și gradul de acceptare de către utilizatori a tehnologiilor asistive pentru tetraplegie: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică a evaluat 34 de studii care au implicat 366 de participanți cu tetraplegie, analizând brațele robotizate, exoscheletele, interfețele computerizate, scaunele cu rotile motorizate și sistemele de stimulare electrică destinate sprijinirii activităților de zi cu zi. Deși unele tehnologii au îmbunătățit gradul de independență, barierele de adoptare legate de complexitate, aspectul estetic și confortul au limitat utilizarea acestora în viața de zi cu zi; sunt necesare raportări standardizate și o mai bună personalizare pentru a spori eficacitatea și acceptarea acestora.

StudiuDemențeÎncredere bună01.07.2026

MicroARN-urile și declinul cognitiv în boala Alzheimer și boala Parkinson: o analiză bibliometrică a tendințelor de cercetare (2014-2021)

Această analiză bibliometrică a examinat 7.722 de articole despre microARN-uri (miARN-uri) legate de declinul cognitiv în cazul bolii Alzheimer și al bolii Parkinson, analizând în final cele mai citate 100 de publicații din perioada 2015-2021. Studiul a identificat tendințele de publicare, revistele influente, autorii cheie și instituțiile de cercetare de vârf, relevând faptul că 60 dintre articolele de top erau „Citation Classics”, iar 40 erau „Hyperclassics”, revistele „Molecular Neurobiology” și „Progress in Neurobiology” fiind principalele publicații în acest domeniu.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →