Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Articole și ghiduri recomandate

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună01.07.2026

Efectele ocrelizumabului asupra calității vieții, oboselii și depresiei la pacienții cu scleroză multiplă

Un studiu observațional cu durata de 12 luni, realizat pe un eșantion de 30 de pacienți cu scleroză multiplă tratați cu ocrelizumab, a evidențiat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește starea generală de sănătate, vitalitatea, funcționarea emoțională și severitatea depresiei, fără a se înregistra însă modificări semnificative ale nivelului de oboseală. Scorurile inițiale mai ridicate ale dizabilității au fost corelate cu rezultate mai slabe în ceea ce privește funcționarea fizică.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Detectarea α-sinucleinei fosforilate prin biopsie cutanată la pacienții cu pemfigoid bulos, cu și fără boala Parkinson

Acest studiu a analizat expresia α-sinucleinei fosforilate (P-SYN) în biopsiile cutanate prelevate de la pacienții cu pemfigoid bulos (PB), comparând pacienții cu și fără boala Parkinson cu un grup de control format din persoane sănătoase. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de P-SYN la pacienții cu BP care suferă de boala Parkinson, comparativ cu pacienții cu BP fără această afecțiune, ceea ce sugerează că pacienții cu BP ar putea constitui o populație țintă pentru screeningul precoce al bolii Parkinson prin intermediul biomarkerilor cutanați.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Tulburarea de mișcare funcțională ca simptom prodromal al bolii Parkinson: perspective clinice și fiziopatologice

Această analiză clinică examinează dovezile conform cărora tulburarea de mișcare funcțională (FMD) ar putea preceda diagnosticul de boală Parkinson, sugerând că FMD ar putea fi un marker precoce al neurodegenerării. Autorii discută relațiile temporale, mecanismele potențiale și implicațiile clinice pentru evaluarea pacienților, strategiile de investigare și gestionarea ulterioară a cazurilor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Co-stimularea vmPFC stângă compensează apatia apărută în urma întreruperii tratamentului cu levodopa la pacienții cu boala Parkinson care beneficiază de stimulare cerebrală profundă (DBS) la nivelul nucleului subthalamic (STN)

Acest studiu demonstrează că stimularea cerebrală profundă care vizează cortexul prefrontal ventromedial stâng (vmPFC) poate atenua apatia la pacienții cu boala Parkinson după reducerea dozei de levodopa în urma unei intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic. Folosind modele de tractografie individualizate, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între reducerea dozei de levodopa și conectivitatea vmPFC, ceea ce sugerează că implicarea căilor non-motorii este esențială pentru gestionarea deficitului de motivație, alături de controlul simptomelor motorii.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Ordinea temporală a deteriorării cognitive în boala Parkinson, pe baza modelelor de învățare automată privind evoluția bolii

Acest studiu a aplicat modele de progresie a bolii (în cadrul unui sistem de învățare automată) la 423 de pacienți cu boala Parkinson și 196 de subiecți din grupul de control din cadrul inițiativei „Parkinson's Progression Markers Initiative”, pentru a identifica persoanele expuse riscului de declin cognitiv, utilizând biomarkeri motori, neurocognitivi și de neuroimagistică. Modelul a demonstrat o performanță excelentă în prezicerea deteriorării cognitive în termen de cinci ani, măsurătorile neuropsihologice și biomarkerii specifici (amiloid-beta 42 în lichidul cefalorahidian și deficiențele transportorului de dopamină) evidențiindu-se ca factori predictivi puternici.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →