Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Articole și ghiduri recomandate

StudiuTraumatisme cranio-cerebraleÎncredere înaltă01.07.2026

Predicția prehospitalieră a leziunilor cerebrale traumatice: Scala de comă Glasgow combinată cu semnele vitale

Acest studiu retrospectiv a evaluat dacă scorul obținut pe Scala de Comă Glasgow, combinat cu semnele vitale (frecvența cardiacă și tensiunea arterială sistolică), ar putea prezice mai bine diagnosticul de traumatism cranio-cerebral în contextul prehospitalier, comparativ cu utilizarea exclusivă a Scalei de Comă Glasgow. Pe baza datelor colectate de la peste 1,6 milioane de pacienți cu traumatisme, cercetătorii au constatat că adăugarea parametrilor semnelor vitale la scorul obținut pe Scala de Comă din Glasgow a îmbunătățit acuratețea diagnosticului în identificarea leziunilor cerebrale traumatice moderate până la severe.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună01.07.2026

Efectele ocrelizumabului asupra calității vieții, oboselii și depresiei la pacienții cu scleroză multiplă

Un studiu observațional cu durata de 12 luni, realizat pe un eșantion de 30 de pacienți cu scleroză multiplă tratați cu ocrelizumab, a evidențiat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește starea generală de sănătate, vitalitatea, funcționarea emoțională și severitatea depresiei, fără a se înregistra însă modificări semnificative ale nivelului de oboseală. Scorurile inițiale mai ridicate ale dizabilității au fost corelate cu rezultate mai slabe în ceea ce privește funcționarea fizică.

StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Detectarea α-sinucleinei fosforilate prin biopsie cutanată la pacienții cu pemfigoid bulos, cu și fără boala Parkinson

Acest studiu a analizat expresia α-sinucleinei fosforilate (P-SYN) în biopsiile cutanate prelevate de la pacienții cu pemfigoid bulos (PB), comparând pacienții cu și fără boala Parkinson cu un grup de control format din persoane sănătoase. Rezultatele au evidențiat niveluri crescute de P-SYN la pacienții cu BP care suferă de boala Parkinson, comparativ cu pacienții cu BP fără această afecțiune, ceea ce sugerează că pacienții cu BP ar putea constitui o populație țintă pentru screeningul precoce al bolii Parkinson prin intermediul biomarkerilor cutanați.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Tulburarea de mișcare funcțională ca simptom prodromal al bolii Parkinson: perspective clinice și fiziopatologice

Această analiză clinică examinează dovezile conform cărora tulburarea de mișcare funcțională (FMD) ar putea preceda diagnosticul de boală Parkinson, sugerând că FMD ar putea fi un marker precoce al neurodegenerării. Autorii discută relațiile temporale, mecanismele potențiale și implicațiile clinice pentru evaluarea pacienților, strategiile de investigare și gestionarea ulterioară a cazurilor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă01.07.2026

Co-stimularea vmPFC stângă compensează apatia apărută în urma întreruperii tratamentului cu levodopa la pacienții cu boala Parkinson care beneficiază de stimulare cerebrală profundă (DBS) la nivelul nucleului subthalamic (STN)

Acest studiu demonstrează că stimularea cerebrală profundă care vizează cortexul prefrontal ventromedial stâng (vmPFC) poate atenua apatia la pacienții cu boala Parkinson după reducerea dozei de levodopa în urma unei intervenții chirurgicale de stimulare cerebrală profundă (DBS) a nucleului subtalamic. Folosind modele de tractografie individualizate, cercetătorii au descoperit o interacțiune semnificativă între reducerea dozei de levodopa și conectivitatea vmPFC, ceea ce sugerează că implicarea căilor non-motorii este esențială pentru gestionarea deficitului de motivație, alături de controlul simptomelor motorii.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare →